Analiza pieței de capital & Investitorii români sunt novici & Războiul comercial global

Foarte mulți s-au simțit puțin derutați în mare parte din acest an și pe bună dreptate, pentru că lumea așa cum o știm pare să se schimbe sub noi, iar primul lucru pe care vreau să-l fac în acest timp este un pas înapoi și să privesc totul cu o perspectivă mai largă, să văd imaginea de ansamblu, iar al doilea lucru este să mă întorc la elementele de bază ale economiei. Nu mă simt confortabil să vorbesc despre politică, dar în lumea în care trăim, nu cred că o poți evita, pentru că politica și investițiile sunt oarecum interconectate și nu poți vorbi despre una fără să vorbești și despre cealaltă.

Deși România a avut acces la piața de capital de aproximativ 30 de ani (Bursa de Valori București 'BVB' a fost înființată oficial pe 21 aprilie 1995 și a început activitatea de tranzacționare pe 20 noiembrie 1995. Totuși, istoria pieței de capital din România este mai veche. O primă bursă a funcționat între 1882 și 1948, dar a fost desființată odată cu instaurarea regimului comunist. BVB, în forma sa actuală, a fost reînființată după căderea comunismului, în contextul tranziției economice către capitalism), nivelul de experiență și maturitate al investitorilor români poate fi considerat încă în dezvoltare și comportamentul acestora poate fi ușor influențabil.

Această percepție se bazează pe mai mulți factori:​

1. Numărul de investitori individuali: Conform datelor furnizate de Bursa de Valori București (BVB), la începutul anului 2024, numărul de investitori individuali a atins un nou record de 133.000. Deși această creștere este semnificativă, raportat la populația totală a României, procentul celor care investesc activ pe piața de capital rămâne relativ scăzut.​m.bvb.ro

2. Valoarea portofoliilor: Un studiu recent arată că 14% dintre investitorii români dețin portofolii sub 2.000 de euro. Acest fapt sugerează că o parte semnificativă a investitorilor se află încă în faza de început, testând piața cu sume mai mici.​wall-street.ro

3. Diversificarea investițiilor: Investitorii români au început să își diversifice portofoliile, orientându-se către depozite bancare (59% în 2024 față de 42% în 2023) și titluri de stat (44% în 2024 față de 34% în 2023). Această tendință indică o creștere a prudenței și a dorinței de a minimiza riscurile, caracteristici ale investitorilor în curs de maturizare.​zf.ro

4. Educația financiară și experiența: Deși există investitori români de succes, precum cei prezentați în cartea "Prima mea investiție" lansată de BVB, educația financiară la nivelul populației generale este încă în dezvoltare. Lipsa unei tradiții îndelungate în investiții și educație financiară contribuie la percepția că românii sunt încă novici pe piața de capital.​ceccarbusinessmagazine.ro

5. Creșterea recentă a pieței de capital: În ultimii șase ani, piața de capital din România a înregistrat 213 listări cu acțiuni și obligațiuni, în valoare totală de aproximativ 70 miliarde lei. Deși aceasta reflectă o dezvoltare pozitivă, perioada relativ scurtă indică faptul că piața și investitorii se află încă într-un proces de maturizare.​zf.ro

Deși au existat progrese semnificative în dezvoltarea pieței de capital și în creșterea numărului de investitori, datele sugerează că România se află încă într-o fază de acumulare de experiență și educație financiară. Astfel, afirmația că românii sunt încă novici pe piața de capital este susținută de statisticile actuale și de contextul istoric al țării.

​Sursa grafic

România a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. Ce știm că s-a întâmplat în tot acest timp? Hai să vedem! Între 2006 și 2024, PIB-ul României a înregistrat o creștere semnificativă. Dacă în 2006 PIB-ul României era de aproximativ 106,5 miliarde de dolari, iar în 2024 estimările indică un PIB de aproximativ 350 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 380 miliarde de dolari), putem observa o creștere considerabilă. ​Între 2006 și 2024, populația României a scăzut de la aproximativ 20.909.401 de locuitori în 2006 la 19.067.576 în 2024, conform datelor disponibile. Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 1.841.825 de persoane în această perioadă.​ O scădere a populației poate duce la o reducere a forței de muncă disponibile, ceea ce poate afecta negativ producția totală și, implicit, creșterea PIB-ului. Cu toate acestea, în cazul României, deși populația a scăzut, PIB-ul a continuat să crească, ceea ce sugerează că alți factori, precum creșterea productivității, investițiile și politicile economice, au avut un impact pozitiv asupra economiei.

Este important de menționat că, deși scăderea populației poate influența PIB-ul total, un indicator mai relevant în acest context este PIB-ul pe cap de locuitor, care reflectă mai precis nivelul de trai al populației. În cazul României, scăderea populației a contribuit la creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, chiar și în cazul în care PIB-ul total ar fi crescut într-un ritm mai lent. Pentru a evalua creșterea reală a PIB-ului României între 2006 și 2024, este esențial să ajustăm valorile nominale ale PIB-ului în funcție de inflație și de evoluția cursului de schimb al leului față de euro și dolar. Acest proces ne permite să înțelegem mai bine puterea de cumpărare și valoarea reală a PIB-ului în timp. 

Ajustarea PIB-ului pentru inflație și cursul de schimb:

În 2006, PIB-ul României era de aproximativ 106,5 miliarde de dolari. Pentru a exprima această valoare în euro la cursul mediu din 2006, împărțim la cursul de 3,52 lei/euro, obținând aproximativ 30,26 miliarde de euro.​

În 2024, PIB-ul estimat este de aproximativ 350 miliarde de euro. Pentru a compara aceste valori în termeni reali, trebuie să ajustăm PIB-ul din 2024 la valoarea leului din 2006, ținând cont de inflație.​

Presupunând o rată medie anuală a inflației de 5,5% (media estimată), inflația cumulată pe 18 ani ar fi de aproximativ 164%. Astfel, 1 leu din 2006 ar echivala cu aproximativ 2,64 lei în 2024.​

Ajustând PIB-ul din 2024 pentru inflație, obținem:​

$\text{PIB real 2024} = \frac{350 \text{ miliarde euro}}{2,64} \approx 132,58 \text{ miliarde euro}$​

Comparând această valoare cu PIB-ul din 2006 (30,26 miliarde euro), observăm o creștere reală de aproximativ 4,38 ori.

Globalizarea & capitalismul, care au fost mai accentuate începând cu 2008, au avut un impact semnificativ asupra creșterii PIB-ului din România. Acesta a fost un proces complex, cu multiple efecte economice, sociale și politice, care au contribuit la dezvoltarea economică a României în perioada post-aderare la Uniunea Europeană (2007) și NATO (2004).

Iată câteva moduri în care globalizarea a influențat PIB-ul României:

1. Accesul la piețe externe

Globalizarea a facilitat accesul la piețele externe, iar acest lucru a avut un impact pozitiv asupra exporturilor României. Creșterea cererii pentru produsele și serviciile românești a stimulat sectoare economice importante, precum industria auto, IT, agricultura și industria ușoară. Exporturile au fost un motor important pentru creșterea economică, contribuind la PIB-ul României.

2. Investiții străine directe (ISD)

România a beneficiat semnificativ de investițiile străine directe, care au crescut considerabil după 2008, odată cu integrarea mai profundă în economia globală. Aceste investiții au adus capital, tehnologie avansată și know-how, contribuind la modernizarea și dezvoltarea multor sectoare economice. Companiile multinaționale au deschis fabrici și filiale în România, generând locuri de muncă și stimulând creșterea economică.

3. Creșterea sectorului de servicii (în special IT și outsourcing)

Unul dintre sectoarele care a beneficiat enorm de pe urma globalizării a fost industria IT și outsourcing-ul de servicii. România a devenit o destinație atractivă pentru companiile internaționale care externalizează servicii precum software development, call center și suport tehnic. Acest sector a avut o contribuție importantă la creșterea PIB-ului și a creat multe locuri de muncă de calitate, atrăgând tineri profesioniști din diverse domenii.

4. Fluxuri de capital și integrarea în Uniunea Europeană

Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a fost un pas major în globalizarea economiei românești. După aderare, România a beneficiat de fonduri europene care au susținut dezvoltarea infrastructurii, educației și altor sectoare cheie. De asemenea, integrarea în piața unică europeană a dus la creșterea comerțului și la îmbunătățirea condițiilor de investiții, ceea ce a stimulat creșterea PIB-ului.

5. Efecte asupra agriculturii și industriei locale

Globalizarea a avut, de asemenea, efecte mixte asupra agriculturii și industriei locale. Deși unele industrii românești au avut de câștigat datorită accesului la piețele externe, altele au avut de suferit din cauza concurenței externe. În agricultură, de exemplu, producătorii români s-au confruntat cu o competiție intensificată din partea țărilor cu producție mai ieftină sau mai bine subvenționată. Totuși, globalizarea a contribuit și la modernizarea anumitor sectoare prin investiții și creșterea producției de calitate.

6. Schimbări în dinamica forței de muncă

Globalizarea a dus și la o schimbare în dinamica forței de muncă din România. Multe persoane au emigrat în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în alte țări, iar acest fenomen a avut atât efecte pozitive, cât și negative asupra economiei românești. Pe de o parte, remitențele trimise de românii care lucrează în străinătate au contribuit la PIB și la îmbunătățirea standardului de viață al multor familii din România. Pe de altă parte, migrarea masivă a avut un impact asupra pieței muncii interne, în special în anumite sectoare de activitate.

7. Dezvoltarea infrastructurii

Globalizarea a încurajat dezvoltarea infrastructurii în România, inclusiv în domenii precum transportul, telecomunicațiile și energia. Investițiile străine și fondurile europene au contribuit la modernizarea infrastructurii, iar acesta a fost un factor esențial pentru susținerea creșterii economice. Dezvoltarea infrastructurii a permis o integrare mai eficientă în lanțurile globale de aprovizionare și a stimulat comerțul internațional.

"Sigur că această creștere formidabilă a României și a celorlalte țări est-europene arată atât de spectaculos pentru că a reprezentat saltul de la aproape nimic (cum era înainte de intrarea în UE) la ceva care e încă destul de puțin. Dar o scurtă privire în timp, de-a lungul ultimului secol, ne poate da niște repere de comparație:

– în 1913, România Mică avea un PIB/locuitor de 67% din media Europei.

– în 1938, după distrugerile cumplite din Primul Război Mondial, greutățile integrării noilor provincii și criza economică majoră din 1929-1933, România Mare coborâse la un PIB/locuitor de 51% din media Europei.

– în 1989, după aproape 45 de ani de pace, dar în comunism, România ajunsese la un PIB/locuitor de numai 32% din media Europei. În acel moment, țara noastră era pe penultimul loc pe continent, după Albania.

– în 2000, după un deceniu în care România fusese condusă de foștii comuniști și, în plus, navigase în „zona gri”, nefiind membră UE și NATO, PIB-ul se contractase și mai mult, coborând la 26% din media Europei.

– în 2021, la 14 ani după aderarea efectivă la UE, România urcase la 73% din media PIB-ului/locuitor din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, raportat la întreaga Europă, media trebuie să fie undeva, la 80%". Sursa 

În 2023 conform INS, PIB-ul pe cap de locuitor al României a atins 80% din media Uniunii Europene, echivalând cu cel al Poloniei și depășind cel al Ungariei. În 2024, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut la 20.000 de euro. De asemenea, PIB-ul total al României a fost estimat la 1.766 miliarde lei (353,200,000,000 euro) în 2024, în creștere reală de 0,9% față de 2023. Aceste date indică faptul că România a depășit Polonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor în 2024. Sursa

În ansamblu, capitalismul a avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB-ului României, contribuind la creșterea economică, modernizarea sectorului industrial și dezvoltarea pieței de muncă. Cu toate acestea, globalizarea a adus și provocări, cum ar fi concurența crescută pentru anumite industrii locale și migrarea forțată a unei părți din forța de muncă. 

Nivelul de trai a crescut, iar acest lucru se datorează capitalismului și accesului la piețele externe. Desigur, există și oameni care au pierdut bani din cauza incompetenței statului și a nivelului ridicat de corupție – un rezultat al tranziției defectuoase de la comunism la capitalism. În același timp, alții au făcut averi, iar de aici provine excesul de frustrare. Evident, există și mulți escroci dar  și corupție – face parte din realitatea capitalismului. Însă capitalismul are și un remediu: educația. Dacă comparăm corupția din capitalism cu cea din comunism, există o singură concluzie: nu este necesară o revoluție, așa cum era în comunism, unde era nevoie de o lovitură de forță pentru a înlătura un tiran. În capitalism, schimbarea vine prin evoluție, nu prin revoluție.

1. Corupția în capitalism vs. comunism

Corupția nu este exclusiv o „boală a capitalismului”, ci un fenomen care poate apărea în orice sistem economic sau politic. Totuși, în țările foste comuniste, există o continuitate istorică a corupției, ceea ce face ca aceasta să fie percepută ca având „rădăcini în comunism”.

• În comunism, corupția era adesea necesară pentru a obține resurse sau privilegii într-un sistem hiper-centralizat și birocratic. Pentru că piața liberă nu exista, oamenii se bazau pe rețele informale și pe „pile” pentru a obține bunuri și servicii.
• După tranziția la capitalism, multe dintre aceste practici s-au menținut, dar în altă formă: privatizări frauduloase, monopoluri ilegale, politizare excesivă a economiei. Astfel, tranziția rapidă de la comunism la capitalism în multe țări ex-comuniste a fost marcată de corupție ridicată.

2. Argumente istorice și economice

📌 Exemple concrete din Europa de Est:
După căderea comunismului, multe state foste comuniste (România, Ucraina, Bulgaria etc.) au trecut prin perioade de privatizări corupte, în care fostele elite comuniste și rețelele lor de influență au acaparat resursele statului. Această „capturare a statului” a făcut ca tranziția la capitalism să fie viciată de corupție.

📌 Indicele de percepție a corupției:
Conform Transparency International, multe dintre cele mai corupte țări europene sunt foste state comuniste. În schimb, țările cu tradiție capitalistă mai lungă (precum Germania, Suedia sau Canada) au un nivel de corupție semnificativ mai scăzut.

📌 Teoria „capitalismului de cumetrie”
În multe țări ex-comuniste, capitalismul s-a dezvoltat într-o formă distorsionată numită „capitalism de cumetrie” (crony capitalism), unde succesul economic este determinat de conexiunile politice, nu de competiția liberă.

3. Capitalismul – soluție sau problemă pentru corupție?

🔹 Capitalismul autentic (bazat pe competiție reală și stat de drept) are mecanisme care pot reduce corupția: transparență, justiție independentă, presă liberă.
🔹 Capitalismul oligarhic (unde statul e capturat de grupuri de interese) poate perpetua corupția.

Capitalismul poate atenua sau agrava corupția, în funcție de instituțiile care îl reglementează.

Soluția nu este să arătăm cu degetul și să căutăm un vinovat. Ideea populistă conform căreia statul este singurul responsabil prinde bine la cei frustrați și incapabili să își asume propriile eșecuri. Problema este că ne comparăm mereu cu vecinul, în loc să ne uităm foarte simplu la ce am realizat noi anul trecut și la ce putem face mai bine anul acesta. În loc să ne comparăm constant cu ceilalți sau să dăm vina pe factori externi, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce putem controla: educația noastră financiară, obiceiurile de economisire și strategiile de investiții. Printr-o abordare proactivă și disciplinată, fiecare dintre noi poate construi un viitor prosper atât pentru sine, cât și pentru familia sa. Prosperitatea nu este un rezultat al norocului, ci al deciziilor inteligente luate în mod constant de-a lungul timpului.

 Analiza pieței de capital în prag de război global comercial

Senatorul Charles Schumer, D-N.Y., vorbește cu reporterii după un prânz politic al Senatului pe Capitol Hill, 11 martie 2025, la Washington, D.C.

Senatul SUA a adoptat vineri un proiect de lege privind cheltuielile pe șase luni, depășind opoziția puternică a democraților față de măsură și trimite mai departe proiectul către președintele Donald Trump pentru a fi semnat și a deveni lege.

Ce conține proiectul de lege: Potrivit Comitetului pentru Credite al Camerei Reprezentanților, condus de republicani, proiectul de lege de finanțare temporară ar menține funcționarea guvernului fără a crește cheltuielile din banii contribuabililor. De asemenea, s-a precizat că nu există reduceri pentru Medicare, Medicaid sau Securitatea Socială în acest proiect de lege. Totodată, măsura prevede o creștere cu 6 miliarde de dolari a cheltuielilor pentru apărare față de anul fiscal 2024 și o reducere de 13 miliarde de dolari a cheltuielilor non-militare. Include, de asemenea, o alocare suplimentară de 485 de milioane de dolari pentru Serviciul de Imigrare și Control al Frontierelor (ICE) și o reducere de 20 de miliarde de dolari a fondurilor destinate aplicării legislației fiscale de către Internal Revenue Service (IRS).

"Proiectul de lege a fost aprobat săptămână trecută de Camera Reprezentanților, controlată de republicani. Dacă Senatul adoptă proiectul, Trump trebuie să-l semneze până vineri pentru a evita închiderea guvernului. Ulterior, legislatorii vor continua să lucreze la o rezoluție bugetară, planul Partidului Republican incluzând reduceri de taxe în valoare de 4,5 trilioane de dolari și diminuarea cheltuielilor federale cu 2 trilioane de dolari pe parcursul a zece ani. De remarcat că schița bugetară instrucționează Comitetul pentru Energie și Comerț – care supraveghează Medicaid și Medicare – să identifice cel puțin 880 de miliarde de dolari în reduceri". Sursa Reuters

Adoptarea acestui proiect de lege, care include reduceri de cheltuieli guvernamentale și creșteri ale bugetului pentru apărare, va avea un impact semnificativ asupra pieței de capital pe termen scurt și mediu. 

În urma unei analize detaliate, am identificat sectoarele și companiile care pot fi afectate atât pozitiv, cât și negativ de aceste măsuri – și doresc să împărtășesc câteva exemple cu voi.

---

1. Sectoare și acțiuni care vor beneficia

a) Sectorul Apărării și Contractori Militari 📈

Creșterea bugetului militar cu 6 miliarde de dolari va favoriza companiile din industria de apărare și securitate națională. Aceste companii sunt contractori majori ai guvernului și vor primi finanțări suplimentare.

🔹 Acțiuni care pot crește:

• Lockheed Martin (LMT)
• Northrop Grumman (NOC)
• Raytheon Technologies (RTX)
• General Dynamics (GD)
• Boeing (BA) (prin divizia de apărare)

b) Sectorul Tehnologiei și Automatizării 📈

Reducerea forței de muncă guvernamentale poate accelera cererea pentru soluții de automatizare, AI și infrastructură cloud pentru a compensa pierderea locurilor de muncă.

🔹 Acțiuni care pot crește:

• Palantir Technologies (PLTR) – furnizor de soluții AI pentru guvern.
• Nvidia (NVDA) – AI și cloud computing.
• Amazon (AMZN) (AWS), Microsoft (MSFT), Oracle (ORCL) – servicii cloud pentru agențiile federale.

c) Sectorul Financiar și Bancar 📈

Reducerea cheltuielilor guvernamentale și potențialele reduceri de taxe propuse de republicani pot sprijini creșterea economică și profiturile instituțiilor financiare.

🔹 Acțiuni care pot crește:

• JPMorgan Chase (JPM), Bank of America (BAC), Goldman Sachs (GS) – beneficiari ai unui climat economic favorabil.
• BlackRock (BLK), Morgan Stanley (MS) – manageri de active care pot profita de potențiale creșteri bursiere.

---

2. Sectoare și acțiuni care vor avea de suferit

a) Sectorul Sănătății și Farmaceutic 📉

Tăierea a 13 miliarde de dolari din cheltuielile non-militare ar putea afecta finanțarea Medicare și Medicaid, reducând cererea pentru servicii medicale și medicamente.

🔻 Acțiuni care pot scădea:

• UnitedHealth Group (UNH), Cigna (CI), Humana (HUM) – asigurători afectați de posibile reduceri la Medicare și Medicaid.
• Pfizer (PFE), Merck (MRK), Moderna (MRNA) – companii farmaceutice care depind de contracte guvernamentale.
• HCA Healthcare (HCA), Tenet Healthcare (THC) – lanțuri de spitale afectate de scăderea finanțării.

b) Sectorul Construcțiilor și Infrastructurii 📉

Dacă reducerea cheltuielilor guvernamentale include investiții mai mici în infrastructură, acest lucru ar putea afecta marile companii de construcții.

🔻 Acțiuni care pot scădea:

• Caterpillar (CAT), Vulcan Materials (VMC), Martin Marietta (MLM) – furnizori de materiale și echipamente pentru infrastructură.
• AECOM (ACM), Fluor Corporation (FLR) – companii de inginerie și construcții.

c) Sectorul de Consum și Retail 📉

Tăierile de locuri de muncă guvernamentale și cheltuielile mai reduse ar putea afecta veniturile disponibile, ceea ce va reduce cererea pentru bunuri de consum.

🔻 Acțiuni care pot scădea:

• Walmart (WMT), Target (TGT), Costco (COST) – retaileri care depind de cheltuielile populației.
• McDonald's (MCD), Starbucks (SBUX) – lanțuri de restaurante afectate de reducerea cheltuielilor consumatorilor.

CINE CÂȘTIGĂ?

• Apărare (LMT, NOC, RTX, GD, BA)
• Tehnologie și Automatizare (PLTR, NVDA, MSFT, AMZN, ORCL)
• Sector Financiar (JPM, BAC, GS, BLK, MS)

CINE PIERDE?  

• Sănătate și Farmaceutice (UNH, CI, HUM, PFE, MRK, HCA, THC)
• Construcții și Infrastructură (CAT, VMC, MLM, ACM, FLR)
• Retail și Consum (WMT, TGT, COST, MCD, SBUX)

Razboiul Comercial Global

Piața de capital este terminată și ar trebui să vă retrageți înainte ca Trump să declanșeze o recesiune completă. Asta vor să vă facă să credeți marile mass-media. Titlurile de presă strigă dezastru, rețelele de socializare sunt în delir și toată lumea pune aceeași întrebare: „Ar trebui să vând acum înainte să se agraveze situația?”

Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Dacă mă urmăriți de ceva vreme, știți că sunt un investitor serios, pasionat de piața de capital. Având în vedere că mulți dintre voi ați început să investiți și datorită videoclipurilor mele de pe YouTube, care sper că v-au oferit o motivație în plus (@managementul-investitiilor), simt o responsabilitate și mai mare de a vă oferi o opinie sinceră despre situație.

Așadar, înainte să intrați în panică, haideți să facem un pas înapoi și să privim imaginea de ansamblu împreună. Fiecare prăbușire a pieței are o cauză, iar aceasta nu este una aleatorie. Iar în cazul de față există trei motive principale, iar toate se leagă de un singur om: Donald Trump.

Acum, înainte ca cineva să tragă concluzii pripite, să subliniez că nu este vorba despre politică. Nu sunt aici să iau partea nimănui, iar ca un simplu investitor care privește din exterior, singura mea preocupare este modul în care ne afectează pe noi, investitorii de retail.

Haideți să analizăm cele trei motive principale ale acestei crize, și ce putem face pentru a beneficia de toată această agitație.

1. Războiul Comercial al lui Trump

Primul motiv este războiul comercial al lui Trump. Trump s-a prezentat dintotdeauna ca un negociator desăvârșit, omul care luptă pentru locurile de muncă americane și este dur cu alte țări. Însă războaiele comerciale pe care le duce ar putea să ne majoreze factura de cumpărături săptămânală și să declanșeze o recesiune.

Ultima dată când SUA a încercat o mișcare asemănatoare, a contribuit la declanșarea Marii Depresii, eradicând locuri de muncă și distrugând economia. Acum, istoria pare că se repetă. Acțiunile se prăbușesc deja, prețurile cresc și, dacă situația se înrăutățește, nu va afecta doar Wall Street, ci va lovi unde contează cel mai mult: contul dumneavoastră bancar.

Această fotografie alb-negru surprinde un moment din perioada Marii Crize economice din 1929. Un bărbat bine îmbrăcat își vinde mașina de lux pentru doar 100 de dolari, după ce a pierdut totul la bursă. Un semn plasat pe vehicul anunță oferta și motivele vânzării. În jurul său, o mulțime de oameni, unii curioși, alții probabil în aceeași situație, privesc scena, reflectând disperarea și impactul crizei asupra societății.

Să ne întoarcem în 1929, când guvernul SUA a decis să impună taxe uriașe – tarife – pe bunurile importate pentru a proteja afacerile americane de concurența străină. Se numea Actul Tarifar Smoot-Hawley și s-a dovedit a fi una dintre cele mai grave greșeli economice din istorie. La început părea că ar ajuta, întrucât companiile americane nu ar trebui să concureze cu importurile ieftine și se preconiza că mai multe produse vor fi fabricate în SUA. Dar a intervenit o problemă majoră: alte țări au reacționat, majorând propriile tarife, ceea ce a îngreunat vânzarea produselor americane în străinătate. Comerțul a stagnat, afacerile s-au prăbușit și milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă. În loc să repare economia, acest lucru a transformat o recesiune obișnuită în Marea Depresie, una dintre cele mai grave crize financiare din istorie.

London Herald din 25 octombrie 1929, cu un titlu dramatic: "WALL STREET CRASH!", anunțând prăbușirea bursei din New York.

Ne întoarcem aproape un secol în viitor, iar Trump a reintrodus tarifele într-un mod spectaculos. În februarie 2025, Trump a anunțat un tarif de 10% pe importurile de energie din Canada și unul de 25% pe alte bunuri canadiene. Ca răspuns, Canada a impus un tarif de 25% pe importurile americane. Apoi, în martie, Ontario a introdus o taxă suplimentară de 25% pe exporturile de energie electrică către SUA, afectând state precum New York, Michigan și Minnesota. Totuși, după părerea mea, a fost mai mult un gest simbolic, care nu ar fi avut un impact serios asupra economiei americane. Dar Trump nu s-a oprit aici: în loc să ignore situația, a reacționat majorând tarifele pe oțel și aluminiu canadian la 50%. Spre deosebire de măsura adoptată de Canada, aceasta nu a fost doar pentru spectacol, ci a lovit dur industria manufacturieră din Canada.

De ce vă spun toate acestea? Pentru că aici începe adevărata problemă. Tarifele sună bine pe hârtie, fiind menite să pedepsească afacerile străine și să încurajeze producția internă, dar, în realitate, ele ajung să afecteze mai mult oamenii de rând decât pe oricine altcineva. Ca exemplu, un simplu proprietar de afacere care se bazează pe importuri din China, știu sigur că atunci când firmele sunt forțate să plătească mai mult pentru materiale, ele nu absorb costul, ci îl transferă asupra clienților. Asta înseamnă prețuri mai mari la mașini, electrocasnice și electronice. În plus, alimentele devin mai scumpe din cauza perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, ceea ce pune presiune pe bugetele casnice. Și pe deasupra, alte țări nu stau degeaba în timp ce Trump ridică tarifele – ele formează noi alianțe pentru a comercializa fără implicarea SUA. China conduce inițiativa prin Alianța BRICS, parteneriat cu Brazilia, Rusia, India și Africa de Sud, pentru a reduce dependența de comerțul american. Cu cât SUA se izolează mai mult, cu atât alte țări caută oportunități în altă parte.

Care este, opinia mea ca economist și investitor ? Ei bine, dacă Trump se implică pe deplin în acest război comercial, istoria sugerează că va face mai mult rău decât bine. Deși unele industrii ar putea beneficia pe termen scurt, iar daunele pe termen lung – cum ar fi prețuri mai mari, legături globale slăbite și o economie americană în încetinire – ar putea depăși cu mult orice beneficiu.

„Președintele Donald Trump face din nou pași înapoi în războiul său comercial împotriva Canadei, pe măsură ce piețele au scăzut parțial din cauza ultimei runde de tarife.”

Dar, pentru a fi complet sincer, nu cred că Trump își dorește cu adevărat tarife ridicate. Știu că sună nebunesc, dar, cât am studiat economia și administrarea afacerilor, am învățat și despre negociere, negocierea în afaceri și negocierile comerciale. Și vreau să fac următoarea precizare: La bază, Trump este un om de afaceri și un negociator, la fel ca orice om de afaceri. De aceea cred că folosește tarifele ca o tactică de negociere, nu ca scop final. Așadar, dacă este adevărat, ce își dorește cu adevărat? Ei bine, cred că vrea comerț global liber, dar pe condiții care să favorizeze SUA. Și dacă reușește acest lucru, s-ar putea să aibă un mare succes pentru că va reuși să creeze un mediu economic mai favorabil pentru companiile americane, să reducă deficitul comercial și să întărească poziția internațională a SUA, toate aceste lucruri având un impact pozitiv asupra economiei interne și a locurilor de muncă.

Cu toate acestea, problema este că abordarea lui creează o incertitudine masivă. Retragerea constantă „Președintele Donald Trump face din nou pași înapoi în războiul său comercial împotriva Canadei, pe măsură ce piețele au scăzut parțial din cauza ultimei runde de tarife.”, tarifele noi și semnalele contradictorii sperie piața de capital, deoarece investitorii urăsc imprevizibilitatea. Dacă această situație se prelungește prea mult, ar putea zdruncina încrederea într-atât încât să împingă economia spre recesiune – unde chiar și administrația lui Trump a recunoscut că sunt dispuși să riște. În acest moment, piața nu reacționează doar la tarife, ci la incertitudinea legată de ce va urma. Iar, în investiții, incertitudinea este unul dintre cei mai mari ucigași ai încrederii.

Vederile lui Trump asupra NATO

Motivul nr. doi este poziția lui Trump față de NATO.

Trump a pus la îndoială, în mod public, rolul NATO – alianța militară care protejează țările occidentale. El a sugerat că SUA nu ar trebui să mai apere aliații, decât dacă aceștia încep să plătească mai mult pentru propria lor protecție. Deși această cerere ar putea părea rezonabilă, dacă SUA se retrag din angajamentele NATO, se poate crea un vid de putere exploatat de țări precum Rusia și China. Piețele detestă incertitudinea. Imediat ce investitorii simt că stabilitatea mondială este pusă în pericol, panica se instalează. Dacă NATO se slăbește, acest lucru ar putea încuraja Rusia să avanseze mai mult în Europa sau chiar să genereze noi conflicte, pe măsură ce țările încearcă să se adapteze la o lume fără SUA. Mai multe conflicte înseamnă cheltuieli militare mai mari, relații comerciale imprevizibile și creșteri bruște ale prețurilor la energie, toate acestea putând tulbura serios piața de capital.

---

Planul lui Trump de a declanșa intenționat prăbușirea pieței

Motivul cu nr. trei este planul secret al lui Trump.

Există o teorie care circulă conform căreia Trump ar putea provoca intenționat prăbușirea pieței de capital. Știu că sună nebunesc, dar există unele dovezi în sprijinul acestei ipoteze. Trump nu a fost niciodată fan al ratelor mari ale dobânzilor – de fapt, le-a catalogat drept ridicole și a criticat public Rezerva Federală pentru menținerea acestora la un nivel ridicat.

Acum, aici devine interesant: Fed-ul este tehnic independent, ceea ce înseamnă că Trump nu le poate comanda direct să reducă dobânzile, dar deciziile lor se bazează pe condițiile economice. Dacă piața de capital se prăbușește și o recesiune pare inevitabilă, Fed-ul nu are altă opțiune decât să intervină și să reducă drastic dobânzile pentru a preveni un colaps total.

Dar de ce își dorește Trump rate mai mici? Pur și simplu pentru că ratele mari ale dobânzilor încetinesc economia: firmele împrumută mai puțin, acțiunile se clatină, iar consumul scade. Pentru Trump, care iubește creșterea și urăște orice semn de slăbiciune americană, acestea reprezintă o problemă majoră. Nu este doar vorba de a face piața să crească, ci de o chestiune mult mai amplă. Guvernul SUA se îneacă în datorii de 36,5 trilioane de dolari, iar la dobânzi mari costul acestor datorii explodează. Gândiți-vă la asta ca la o factură uriașă de card de credit: imaginați-vă că aveți o datorie de $10.000, iar compania de carduri vă percepe 10% dobândă pe an. Asta înseamnă că, înainte să începeți să plătiți datoria propriu-zisă, sunteți taxat cu 1.000 de dolari în fiecare an doar pentru dobândă. Acum, imaginați-vă că rata dobânzii este brusc redusă la 3%. În loc de 1.000 de dolari pe an, dobânda scade la doar 300 de dolari anual – o economie de 700 de dolari pe an.

Acesta este probabil planul lui Trump, dar la scară de 36,5 trilioane de dolari. Dacă Fed-ul reduce dobânzile, guvernul poate refinanța datoria la un cost mai redus, economisind miliarde, dacă nu trilioane, în plăți de dobândă. Nu ar fi prima dată când se întâmplă ceva similar. Dacă Trump poate crea intenționat această oportunitate, ar putea intra în istorie ca una dintre cele mai ingenioase mișcări economice. Dacă această teorie este adevărată, nu vorbim despre un colaps economic pe termen lung, ci despre o agitație temporară înainte de o revenire masivă.

Probabil vă întrebați: „Cum puteți beneficia de pe urma acestei prăbușiri?”

---

Cum să beneficiezi

Trebuie să înțelegeți că prăbușirile pieței de capital nu sunt dezastre rare; ele fac parte din ciclul normal al investițiilor. La fiecare câțiva ani, piața suferă o scădere, iar oamenii intră în panică, cu titluri de presă care strigă „Sfârșitul este aproape”, dar istoria ne arată altceva. Fiecare prăbușire a pieței din SUA a fost urmată de o recuperare. Cei care intră în panică și vând, de obicei, pierd bani, în timp ce cei care rămân calmi și investesc strategic ies învingători.

În loc să vă panicați, acesta este momentul să vă pregătiți, să faceți mișcări inteligente și, sper, să vă poziționați pentru câștiguri masive când piața va reveni. Nu sunt consilier financiar, dar am cunoscut persoane care au câștigat în timpul prăbușirilor pieței și întotdeauna mi-au sugerat următoarele, iată câteva sugestii pentru pregătire:

Pasul unu: Investiți când piața este în scădere.
Înainte de a investi, aveți nevoie de o fundație financiară solidă – un fond de urgență care să acopere cel puțin 3-6 luni de cheltuieli și eliminarea oricăror datorii cu dobânzi peste 8%. Dacă ați făcut asta și nu ați investit încă, acesta ar putea fi unul dintre cele mai bune momente pentru a începe. Acțiunile sunt practic la reducere. În timpul crizei financiare din 2008, cei care au investit la cel mai jos nivel au văzut investițiile dublându-se în câțiva ani. Dar mulți au intrat în panică și au vândut, blocându-și pierderile și ratând recuperarea. Nimeni nu poate prezice cu exactitate momentul minim al pieței, dar dacă investiți constant în perioadele de prețuri scăzute, veți cumpăra active la discount.

Pasul doi: Rămâneți disciplinați și gândiți pe termen lung.
Prăbușirile pieței nu sunt întâmplătoare; ele urmează cicluri predictibile. Există trei tipuri de prăbușiri:

• Corecții (scăderi de 10-20%) – apar frecvent și sunt parte integrantă a unei piețe sănătoase.
• Piețe urs (scăderi de 20-40%) – apar la fiecare câțiva ani și durează, în medie, aproximativ 289 de zile.
• Colapsuri totale (scăderi de peste 40%) – sunt rare, dar au fost urmate istoric de recuperări masive în SUA.

Cea mai mare greșeală pe care o fac noii investitori este să lase emoțiile să dicteze deciziile. Când acțiunile scad, frica intervine și oamenii vând în pierdere; când acțiunile cresc, lăcomia îi determină să cumpere la prețuri exagerate. Acest ciclu este motivul pentru care majoritatea investitorilor eșuează. Dacă investiți deja, cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să vindeți în panică. Vânzarea în timpul scăderilor fixează pierderile și vă împiedică să beneficiați de recuperarea ulterioară. În schimb, luați în considerare creșterea investițiilor atunci când acțiunile sunt ieftine. Mențineți o strategie pe termen lung, cum ar fi investițiile prin medierea costului mediu (dollar-cost averaging) – investiți o sumă fixă în fiecare lună, indiferent de situația pieței. Astfel reduci riscul de a cumpăra la momentul nepotrivit și vă asigură construirea treptată a averii.

Pasul trei: Diversificați-vă investițiile.
A pune toți banii într-un singur tip de investiție este o rețetă pentru dezastru. Cheia pentru a supraviețui prăbușirilor pieței este diversificarea – adică să vă dispersați banii în diferite tipuri de active. Portofoliul poate include acțiuni, obligațiuni, metale prețioase (cum ar fi aurul), imobiliare și chiar criptomonede. De asemenea, merită să luați în considerare acțiunile care plătesc dividende, deoarece acestea performează bine în perioadele de scădere, generând venit pasiv chiar și atunci când prețurile sunt reduse.

Foarte important de reținut, prăbușirile pieței nu sunt sfârșitul lumii. Dacă înțelegeți cum să navigați prin ele, nu veți fi cel care intră în panică, ci cel care profită de oportunitățile ce apar, în timp ce ceilalți fug de pe piață. Nu este momentul să vă temeți de piață, ci momentul să vă pregătiți, să investiți cu înțelepciune și să aveți răbdare. Cei care fac cele mai inteligente mișcări acum vor fi cei care vor ieși învingători când piața se va redresa.

În funcție de implementarea efectivă a măsurilor, piața ar putea avea o volatilitate ridicată, cu o tranziție clară a capitalului din sectoarele afectate negativ spre cele favorizate. Acesta este punctul meu de vedere asupra modului în care schimbările în politica bugetară guvernamentală pot modela dinamica pieței de capital. Prin monitorizarea atentă a acestor evoluții, putem înțelege mai bine cum se va ajusta piața și care sunt oportunitățile sau riscurile ce apar în contextul actual.

Eu continui strategia mea, voi adopta o abordare pe termen lung, concentrându-mă pe construirea unui portofoliu de investiții solide și orientate către acțiuni de calitate superioară. 

Voi selecta companii care au poziții dominante pe piață, pricing power și fluxuri de numerar solide – acele firme care au demonstrat un istoric de creștere organică și avantaje competitive durabile.

• Abordare pe termen lung: În loc să caut profituri rapide prin tranzacționări frecvente, voi cumpăra acțiuni și le voi păstra pe o perioadă extinsă, profitând astfel de efectul compunerii și evitând impozitarea pe câștigurile de capital din tranzacționări scurte.

• Gestionarea riscului și rebalansarea periodică: Voi urmări cu strictețe controlul riscului prin stabilirea unor limite clare pentru fiecare tranzacție și voi rebalansa portofoliul în mod regulat, adaptându-mă evoluțiilor pieței fără a reacționa impulsiv la fluctuațiile pe termen scurt.

În concluzie, strategia mea se bazează pe investiții raționale în acțiuni de calitate superioară, menținute pe termen lung, pentru a beneficia de creșterea exponențială a capitalului, reducerea impozitelor pe câștiguri și o expunere controlată la riscuri. Această abordare nu numai că protejează portofoliul în perioadele de volatilitate, dar oferă și fundația necesară pentru a construi o moștenire financiară durabilă.

Pentru mai multe informații și actualizări periodice despre piața de capital și călătoria mea spre independența financiară, nu uitați să urmăriți canalul meu de YouTube, unde postez în fiecare săptămână!