Salutare tuturor! În acest articol, voi împărtăși deciziile mele de achiziție și vânzare din luna martie 2025. Am efectuat o vânzare strategică și am adăugat la 4 poziții existente, iar în paginile ce urmează veți descoperi detalii complete despre aceste mișcări. Ne concentrăm pe evoluțiile macroeconomice recente și pe ajustările strategice ale portofoliului, într-un context de oportunități de investiții cu potențial ridicat și decizii importante de piață. Haideți să analizăm împreună rezultatele și perspectivele pentru această lună!
Situația Macro-Economică: Deciziile FOMC și Proiecțiile Fed
FOMC a menținut ratele neschimbate
FOMC reprezintă "Federal Open Market Committee", adică Comitetul de Piață Deschisă al Federal Reserve. Acest comitet este responsabil de stabilirea politicii monetare în Statele Unite, inclusiv ajustarea ratelor dobânzilor și efectuarea de intervenții pe piața de titluri de valoare pentru a controla inflația și a sprijini creșterea economică.
FOMC a decis să mențină intervalul țintă pentru fondurile federale la 4,25–4,50%, cu un vot unanim, demonstrând astfel o abordare prudentă în contextul incertitudinilor economice actuale.
Revizuirea proiecțiilor pentru PIB și inflație
Fed a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2025 de la 2,1% la 1,7% și a majorat proiecția pentru inflația PCE de la 2,5% la 2,7% (cu o creștere similară și pentru PCE de bază: de la 2,5% la 2,8%). Estimarea mediană pentru rata fondurilor federale a rămas constantă la 3,9%, sugerând așteptări pentru două reduceri de dobândă în acest an. Se pare că Fed este mai preocupat de menținerea inflației sub control decât de încetinirea creșterii economice.
Comentariul lui Jerome Powell
În cadrul conferinței de presă, președintele Fed, Jerome Powell, a subliniat lipsa unei urgențe imediate de ajustare a politicii monetare. El a avertizat că impactul tarifelor asupra inflației este dificil de evaluat și a sugerat că presiunile inflaționiste ar putea fi temporare, așa cum s-a observat în trecut.
Decizii de Vânzare: Lichidarea Poziției la VICI
SELL: VICI
Am decis să lichidez poziția investițională la compania VICI după ce am analizat cu atenție piața și perspectivele de dezvoltare ale diferitelor sectoare. Iată principalele motive:
Evaluarea perspectivelor de creștere:
În comparație cu alte oportunități de pe piață, VICI nu oferă același potențial de creștere pe termen mediu (3-6 ani).
Randament potențial inferior:
Alte companii prezintă oportunități care ar putea genera un randament semnificativ mai mare, ceea ce justifică realocarea capitalului.
Optimizarea portofoliului:
Lichidarea poziției la VICI mi-a permis să redirecționez capitalul către investiții cu perspective de apreciere mai atractive, contribuind la o performanță superioară pe termen mediu.
Această decizie strategică reflectă o abordare orientată spre maximizarea randamentelor prin identificarea celor mai bune oportunități de pe piața de capital.
Prima Achiziție: Poziția la GOOGL
BUY: GOOGL
Prima achiziție din Martie 2025 se concentrează pe acțiunile Alphabet (GOOGL,). Conform rapoartelor, compania este în discuții avansate pentru a achiziționa startup-ul de securitate cibernetică Wiz pentru aproximativ 30 de miliarde de dolari.
Analiză pentru deținătorii de acțiuni GOOGL:
Pe termen lung:
Dacă tranzacția va fi finalizată, achiziția va consolida Google Cloud și capacitățile de securitate cibernetică, oferind Alphabet o poziție competitivă într-un sector de viitor.
Pe termen scurt:
Este posibil să apară o presiune asupra prețului acțiunilor, datorită costurilor ridicate și a eventualelor provocări de integrare.
Această achiziție reprezintă un semnal pozitiv pentru investitorii pe termen lung, deși volatilitatea pe termen scurt ar putea necesita o atenție sporită.
Context Suplimentar: Evoluții în Domeniul Vehiculelor Autonome
Expansiunea Waymo
Waymo, parte a Alphabet (GOOG/GOOGL), a primit permisiuni condiționate pentru extinderea serviciilor de vehicule autonome în zona South Bay, inclusiv la aeroportul din San Francisco. Această extindere este un pas crucial pentru a naviga complexitatea reglementărilor și pentru a lărgi aria operațională.
Situația la Zoox de la Amazon
În aceeași perioadă, divizia de vehicule autonome a Amazon, Zoox, a retras 258 de vehicule din cauza unor probleme ale sistemului de conducere automată. Rechemarea, determinată de posibile situații de frânare bruscă, a fost gestionată rapid, iar toate vehiculele afectate au fost actualizate până la 7 martie 2025. Zoox se pregătește să lanseze operațiunile comerciale de robotaxi în acest an.
Impactul asupra Uber
Deși aceste evoluții ar putea părea amenințătoare, nu mă îngrijorează prea mult, deoarece am cumpărat acțiuni Amazon pentru alte motive, nu special pentru aceasta divizie de vehicule autonome. De asemenea, consider că și Google, prin intermediul Waymo, urmărește o strategie similară de diversificare, iar poziția mea în Uber rămâne robustă, datorită parteneriatelor strategice și efectului de rețea consolidat.
De ce Uber rămâne protejată:
Strategii de parteneriat:
Uber colaborează cu companii precum Waymo, ceea ce îi permite să integreze tehnologia autonomă fără a-și asuma riscuri mari de dezvoltare internă.
Adoptarea treptată:
Tehnologia vehiculelor autonome se implementează lent, din cauza reglementărilor și provocărilor de siguranță, menținând astfel relevanța serviciilor tradiționale de ride-hailing.
Efectul rețelei:
Baza extinsă de utilizatori și infrastructura robustă îi conferă un avantaj competitiv major.
A Doua Achiziție: Poziția la META
BUY: META
Acțiunile Meta Platforms (META) au scăzut semnificativ în ultima perioadă chiar dacă modelele AI Llama au depășit 1 miliard de descărcări. Compania continuă să inoveze, pregătind modelele Llama 4, cu scopul de a impulsiona progrese suplimentare în domeniul inteligenței artificiale.
Analiză pentru Meta:
Sector competitiv:
Într-un mediu intens competitiv, inovația continuă este esențială pentru a rămâne relevantă și pentru a câștiga cote de piață.
Perspective pe termen mediu și lung:
Deși pe termen scurt prețul acțiunilor poate rămâne volatil, realizările în domeniul AI pot consolida poziția Meta, conducând la o apreciere semnificativă pe termen lung.
Cotație actuală:
Momentan, acțiunea se află la -19% de la maximul atins în acest an, iar poziția mea este la -12%. Intenționez să mai achiziționez Meta dacă prețul continuă să scadă, conform strategiei aplicate recent la Amazon.
A Treia Achiziție: Poziția la AMZN
BUY: AMZN
Am ajuns la un total de 4,8 acțiuni Amazon (AMZN) în portofoliul meu. Această achiziție se înscrie în strategia de a beneficia de expansiunea și inovația continuă a Amazon.
Detalii suplimentare pentru Amazon:
Diversificare și Inovație:
Amazon continuă să se extindă în domenii esențiale, de la comerțul electronic la tehnologie autonomă și servicii cloud.
Investiții strategice:
Recent, Amazon a demonstrat capacitatea de a integra tehnologii avansate pentru a optimiza lanțul său logistic și pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor, ceea ce susține creșterea pe termen lung a valorii acțiunilor.
Perspective de piață:
Cu o poziție solidă pe piețele globale, Amazon rămâne un pilon al inovației tehnologice și al eficienței operaționale, ceea ce face din AMZN o achiziție strategică în portofoliu.
Ultima Achiziție: Poziția la SPGI
BUY: SPGI
Am mai adăugat o mică fracțiune de acțiuni S&P Global (SPGI) pentru a completa diversificarea portofoliului.
Detalii suplimentare pentru SPGI:
Stabilitate și Blue-Chip:
SPGI este recunoscută ca o companie blue-chip, oferind o expunere pe piața financiară de raiting & evaluare a companiilor din diferite industrii.
Rol în analiză și rating:
S&P Global este esențială pentru evaluarea performanțelor financiare ale companiilor, iar poziția sa strategică contribuie la transparența și credibilitatea pieței de capital.
Diversificare:
Adăugarea acțiunilor SPGI contribuie la echilibrarea portofoliului, reducând riscul global și consolidând expunerea pe segmente stabile ale pieței.
Concluzie
În Martie 2025 am continuat reconfigurarea portofoliul în funcție de evoluțiile din piata și de identificarea unor oportunități cu potențial de randament superior pe termen mediu și lung.
Lichidarea poziției la VICI a permis realocarea capitalului către investiții mai atractive.
Achizițiile la GOOGL, META, AMZN și SPGI se înscriu într-o strategie de diversificare și de expunere la sectoare cu perspective de creștere semnificative.
Contextul tehnologic și parteneriatele strategice (precum cele din domeniul vehiculelor autonome) consolidează poziția companiilor precum Uber, demonstrând o evoluție favorabilă pe termen lung.
Această strategie adaptivă îmi permite să optimizez performanța portofoliului și să valorific tendințele pozitive de pe piața de capital. Rămâneți conectați pentru noi actualizări și analize în următoarele luni!
Foarte mulți s-au simțit puțin derutați în mare parte din acest an și pe bună dreptate, pentru că lumea așa cum o știm pare să se schimbe sub noi, iar primul lucru pe care vreau să-l fac în acest timp este un pas înapoi și să privesc totul cu o perspectivă mai largă, să văd imaginea de ansamblu, iar al doilea lucru este să mă întorc la elementele de bază ale economiei. Nu mă simt confortabil să vorbesc despre politică, dar în lumea în care trăim, nu cred că o poți evita, pentru că politica și investițiile sunt oarecum interconectate și nu poți vorbi despre una fără să vorbești și despre cealaltă.
Deși România a avut acces la piața de capital de aproximativ 30 de ani (Bursa de Valori București 'BVB' a fost înființată oficial pe 21 aprilie 1995 și a început activitatea de tranzacționare pe 20 noiembrie 1995. Totuși, istoria pieței de capital din România este mai veche. O primă bursă a funcționat între 1882 și 1948, dar a fost desființată odată cu instaurarea regimului comunist. BVB, în forma sa actuală, a fost reînființată după căderea comunismului, în contextul tranziției economice către capitalism), nivelul de experiență și maturitate al investitorilor români poate fi considerat încă în dezvoltare și comportamentul acestora poate fi ușor influențabil.
Această percepție se bazează pe mai mulți factori:
1. Numărul de investitori individuali:Conform datelor furnizate de Bursa de Valori București (BVB), la începutul anului 2024, numărul de investitori individuali a atins un nou record de 133.000.Deși această creștere este semnificativă, raportat la populația totală a României, procentul celor care investesc activ pe piața de capital rămâne relativ scăzut.m.bvb.ro
2. Valoarea portofoliilor:Un studiu recent arată că 14% dintre investitorii români dețin portofolii sub 2.000 de euro.Acest fapt sugerează că o parte semnificativă a investitorilor se află încă în faza de început, testând piața cu sume mai mici.wall-street.ro
3. Diversificarea investițiilor:Investitorii români au început să își diversifice portofoliile, orientându-se către depozite bancare (59% în 2024 față de 42% în 2023) și titluri de stat (44% în 2024 față de 34% în 2023).Această tendință indică o creștere a prudenței și a dorinței de a minimiza riscurile, caracteristici ale investitorilor în curs de maturizare.zf.ro
4. Educația financiară și experiența:Deși există investitori români de succes, precum cei prezentați în cartea "Prima mea investiție" lansată de BVB,educația financiară la nivelul populației generale este încă în dezvoltare.Lipsa unei tradiții îndelungate în investiții și educație financiară contribuie la percepția că românii sunt încă novici pe piața de capital.ceccarbusinessmagazine.ro
5. Creșterea recentă a pieței de capital:În ultimii șase ani, piața de capital din România a înregistrat 213 listări cu acțiuni și obligațiuni, în valoare totală de aproximativ 70 miliarde lei.Deși aceasta reflectă o dezvoltare pozitivă, perioada relativ scurtă indică faptul că piața și investitorii se află încă într-un proces de maturizare.zf.ro
Deși au existat progrese semnificative în dezvoltarea pieței de capital și în creșterea numărului de investitori, datele sugerează că România se află încă într-o fază de acumulare de experiență și educație financiară.Astfel, afirmația că românii sunt încă novici pe piața de capital este susținută de statisticile actuale și de contextul istoric al țării.
România a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. Ce știm că s-a întâmplat în tot acest timp? Hai să vedem! Între 2006 și 2024, PIB-ul României a înregistrat o creștere semnificativă. Dacă în 2006 PIB-ul României era de aproximativ 106,5 miliarde de dolari, iar în 2024 estimările indică un PIB de aproximativ 350 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 380 miliarde de dolari), putem observa o creștere considerabilă. Între 2006 și 2024, populația României a scăzut de la aproximativ 20.909.401 de locuitori în 2006 la 19.067.576 în 2024, conform datelor disponibile.Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 1.841.825 de persoane în această perioadă. O scădere a populației poate duce la o reducere a forței de muncă disponibile, ceea ce poate afecta negativ producția totală și, implicit, creșterea PIB-ului.Cu toate acestea, în cazul României, deși populația a scăzut, PIB-ul a continuat să crească, ceea ce sugerează că alți factori, precum creșterea productivității, investițiile și politicile economice, au avut un impact pozitiv asupra economiei.
Este important de menționat că, deși scăderea populației poate influența PIB-ul total, un indicator mai relevant în acest context este PIB-ul pe cap de locuitor, care reflectă mai precis nivelul de trai al populației.În cazul României, scăderea populației a contribuit la creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, chiar și în cazul în care PIB-ul total ar fi crescut într-un ritm mai lent. Pentru a evalua creșterea reală a PIB-ului României între 2006 și 2024, este esențial să ajustăm valorile nominale ale PIB-ului în funcție de inflație și de evoluția cursului de schimb al leului față de euro și dolar. Acest proces ne permite să înțelegem mai bine puterea de cumpărare și valoarea reală a PIB-ului în timp.
Ajustarea PIB-ului pentru inflație și cursul de schimb:
În 2006, PIB-ul României era de aproximativ 106,5 miliarde de dolari.Pentru a exprima această valoare în euro la cursul mediu din 2006, împărțim la cursul de 3,52 lei/euro, obținând aproximativ 30,26 miliarde de euro.
În 2024, PIB-ul estimat este de aproximativ 350 miliarde de euro.Pentru a compara aceste valori în termeni reali, trebuie să ajustăm PIB-ul din 2024 la valoarea leului din 2006, ținând cont de inflație.
Presupunând o rată medie anuală a inflației de 5,5% (media estimată), inflația cumulată pe 18 ani ar fi de aproximativ 164%.Astfel, 1 leu din 2006 ar echivala cu aproximativ 2,64 lei în 2024.
Ajustând PIB-ul din 2024 pentru inflație, obținem:
PIB real 2024=132,58 miliarde euro
Comparând această valoare cu PIB-ul din 2006 (30,26 miliarde euro), observăm o creștere reală de aproximativ 4,38 ori.
Globalizarea & capitalismul, care au fost mai accentuate începând cu 2008, au avut un impact semnificativ asupra creșterii PIB-ului din România. Acesta a fost un proces complex, cu multiple efecte economice, sociale și politice, care au contribuit la dezvoltarea economică a României în perioada post-aderare la Uniunea Europeană (2007) și NATO (2004).
Iată câteva moduri în care globalizarea a influențat PIB-ul României:
1. Accesul la piețe externe
Globalizarea a facilitat accesul la piețele externe, iar acest lucru a avut un impact pozitiv asupra exporturilor României. Creșterea cererii pentru produsele și serviciile românești a stimulat sectoare economice importante, precum industria auto, IT, agricultura și industria ușoară. Exporturile au fost un motor important pentru creșterea economică, contribuind la PIB-ul României.
2. Investiții străine directe (ISD)
România a beneficiat semnificativ de investițiile străine directe, care au crescut considerabil după 2008, odată cu integrarea mai profundă în economia globală. Aceste investiții au adus capital, tehnologie avansată și know-how, contribuind la modernizarea și dezvoltarea multor sectoare economice. Companiile multinaționale au deschis fabrici și filiale în România, generând locuri de muncă și stimulând creșterea economică.
3. Creșterea sectorului de servicii (în special IT și outsourcing)
Unul dintre sectoarele care a beneficiat enorm de pe urma globalizării a fost industria IT și outsourcing-ul de servicii. România a devenit o destinație atractivă pentru companiile internaționale care externalizează servicii precum software development, call center și suport tehnic. Acest sector a avut o contribuție importantă la creșterea PIB-ului și a creat multe locuri de muncă de calitate, atrăgând tineri profesioniști din diverse domenii.
4. Fluxuri de capital și integrarea în Uniunea Europeană
Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a fost un pas major în globalizarea economiei românești. După aderare, România a beneficiat de fonduri europene care au susținut dezvoltarea infrastructurii, educației și altor sectoare cheie. De asemenea, integrarea în piața unică europeană a dus la creșterea comerțului și la îmbunătățirea condițiilor de investiții, ceea ce a stimulat creșterea PIB-ului.
5. Efecte asupra agriculturii și industriei locale
Globalizarea a avut, de asemenea, efecte mixte asupra agriculturii și industriei locale. Deși unele industrii românești au avut de câștigat datorită accesului la piețele externe, altele au avut de suferit din cauza concurenței externe. În agricultură, de exemplu, producătorii români s-au confruntat cu o competiție intensificată din partea țărilor cu producție mai ieftină sau mai bine subvenționată. Totuși, globalizarea a contribuit și la modernizarea anumitor sectoare prin investiții și creșterea producției de calitate.
6. Schimbări în dinamica forței de muncă
Globalizarea a dus și la o schimbare în dinamica forței de muncă din România. Multe persoane au emigrat în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în alte țări, iar acest fenomen a avut atât efecte pozitive, cât și negative asupra economiei românești. Pe de o parte, remitențele trimise de românii care lucrează în străinătate au contribuit la PIB și la îmbunătățirea standardului de viață al multor familii din România. Pe de altă parte, migrarea masivă a avut un impact asupra pieței muncii interne, în special în anumite sectoare de activitate.
7. Dezvoltarea infrastructurii
Globalizarea a încurajat dezvoltarea infrastructurii în România, inclusiv în domenii precum transportul, telecomunicațiile și energia. Investițiile străine și fondurile europene au contribuit la modernizarea infrastructurii, iar acesta a fost un factor esențial pentru susținerea creșterii economice. Dezvoltarea infrastructurii a permis o integrare mai eficientă în lanțurile globale de aprovizionare și a stimulat comerțul internațional.
"Sigur că această creștere formidabilă a României și a celorlalte țări est-europene arată atât de spectaculos pentru că a reprezentat saltul de la aproape nimic (cum era înainte de intrarea în UE) la ceva care e încă destul de puțin. Dar o scurtă privire în timp, de-a lungul ultimului secol, ne poate da niște repere de comparație:
– în 1913, România Mică avea un PIB/locuitor de 67% din media Europei.
– în 1938, după distrugerile cumplite din Primul Război Mondial, greutățile integrării noilor provincii și criza economică majoră din 1929-1933, România Mare coborâse la un PIB/locuitor de 51% din media Europei.
– în 1989, după aproape 45 de ani de pace, dar în comunism, România ajunsese la un PIB/locuitor de numai 32% din media Europei. În acel moment, țara noastră era pe penultimul loc pe continent, după Albania.
– în 2000, după un deceniu în care România fusese condusă de foștii comuniști și, în plus, navigase în „zona gri”, nefiind membră UE și NATO, PIB-ul se contractase și mai mult, coborând la 26% din media Europei.
– în 2021, la 14 ani după aderarea efectivă la UE, România urcase la 73% din media PIB-ului/locuitor din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, raportat la întreaga Europă, media trebuie să fie undeva, la 80%". Sursa
În 2023 conform INS, PIB-ul pe cap de locuitor al României a atins 80% din media Uniunii Europene, echivalând cu cel al Poloniei și depășind cel al Ungariei. În 2024, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut la 20.000 de euro. De asemenea, PIB-ul total al României a fost estimat la 1.766 miliarde lei (353,200,000,000 euro) în 2024, în creștere reală de 0,9% față de 2023. Aceste date indică faptul că România a depășit Polonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor în 2024. Sursa
În ansamblu, capitalismul a avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB-ului României, contribuind la creșterea economică, modernizarea sectorului industrial și dezvoltarea pieței de muncă. Cu toate acestea, globalizarea a adus și provocări, cum ar fi concurența crescută pentru anumite industrii locale și migrarea forțată a unei părți din forța de muncă.
Nivelul de trai a crescut, iar acest lucru se datorează capitalismului și accesului la piețele externe. Desigur, există și oameni care au pierdut bani din cauza incompetenței statului și a nivelului ridicat de corupție – un rezultat al tranziției defectuoase de la comunism la capitalism. În același timp, alții au făcut averi, iar de aici provine excesul de frustrare. Evident, există și mulți escroci dar și corupție – face parte din realitatea capitalismului. Însă capitalismul are și un remediu: educația. Dacă comparăm corupția din capitalism cu cea din comunism, există o singură concluzie: nu este necesară o revoluție, așa cum era în comunism, unde era nevoie de o lovitură de forță pentru a înlătura un tiran. În capitalism, schimbarea vine prin evoluție, nu prin revoluție.
1. Corupția în capitalism vs. comunism
Corupția nu este exclusiv o „boală a capitalismului”, ci un fenomen care poate apărea în orice sistem economic sau politic. Totuși, în țările foste comuniste, există o continuitate istorică a corupției, ceea ce face ca aceasta să fie percepută ca având „rădăcini în comunism”.
În comunism, corupția era adesea necesară pentru a obține resurse sau privilegii într-un sistem hiper-centralizat și birocratic. Pentru că piața liberă nu exista, oamenii se bazau pe rețele informale și pe „pile” pentru a obține bunuri și servicii.
După tranziția la capitalism, multe dintre aceste practici s-au menținut, dar în altă formă: privatizări frauduloase, monopoluri ilegale, politizare excesivă a economiei. Astfel, tranziția rapidă de la comunism la capitalism în multe țări ex-comuniste a fost marcată de corupție ridicată.
2. Argumente istorice și economice
📌 Exemple concrete din Europa de Est:
După căderea comunismului, multe state foste comuniste (România, Ucraina, Bulgaria etc.) au trecut prin perioade de privatizări corupte, în care fostele elite comuniste și rețelele lor de influență au acaparat resursele statului. Această „capturare a statului” a făcut ca tranziția la capitalism să fie viciată de corupție.
📌 Indicele de percepție a corupției:
Conform Transparency International, multe dintre cele mai corupte țări europene sunt foste state comuniste. În schimb, țările cu tradiție capitalistă mai lungă (precum Germania, Suedia sau Canada) au un nivel de corupție semnificativ mai scăzut.
📌 Teoria „capitalismului de cumetrie”
În multe țări ex-comuniste, capitalismul s-a dezvoltat într-o formă distorsionată numită „capitalism de cumetrie” (crony capitalism), unde succesul economic este determinat de conexiunile politice, nu de competiția liberă.
3. Capitalismul – soluție sau problemă pentru corupție?
🔹 Capitalismul autentic (bazat pe competiție reală și stat de drept) are mecanisme care pot reduce corupția: transparență, justiție independentă, presă liberă.
🔹 Capitalismul oligarhic (unde statul e capturat de grupuri de interese) poate perpetua corupția.
Capitalismul poate atenua sau agrava corupția, în funcție de instituțiile care îl reglementează.
Soluția nu este să arătăm cu degetul și să căutăm un vinovat. Ideea populistă conform căreia statul este singurul responsabil prinde bine la cei frustrați și incapabili să își asume propriile eșecuri. Problema este că ne comparăm mereu cu vecinul, în loc să ne uităm foarte simplu la ce am realizat noi anul trecut și la ce putem face mai bine anul acesta. În loc să ne comparăm constant cu ceilalți sau să dăm vina pe factori externi, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce putem controla: educația noastră financiară, obiceiurile de economisire și strategiile de investiții. Printr-o abordare proactivă și disciplinată, fiecare dintre noi poate construi un viitor prosper atât pentru sine, cât și pentru familia sa. Prosperitatea nu este un rezultat al norocului, ci al deciziilor inteligente luate în mod constant de-a lungul timpului.
Analiza pieței de capital în prag de război global comercial
Senatorul Charles Schumer, D-N.Y., vorbește cu reporterii după un prânz politic al Senatului pe Capitol Hill, 11 martie 2025, la Washington, D.C.
Senatul SUA a adoptat vineri un proiect de lege privind cheltuielile pe șase luni, depășind opoziția puternică a democraților față de măsură și trimite mai departe proiectul către președintele Donald Trump pentru a fi semnat și a deveni lege.
Ce conține proiectul de lege: Potrivit Comitetului pentru Credite al Camerei Reprezentanților, condus de republicani, proiectul de lege de finanțare temporară ar menține funcționarea guvernului fără a crește cheltuielile din banii contribuabililor. De asemenea, s-a precizat că nu există reduceri pentru Medicare, Medicaid sau Securitatea Socială în acest proiect de lege. Totodată, măsura prevede o creștere cu 6 miliarde de dolari a cheltuielilor pentru apărare față de anul fiscal 2024 și o reducere de 13 miliarde de dolari a cheltuielilor non-militare. Include, de asemenea, o alocare suplimentară de 485 de milioane de dolari pentru Serviciul de Imigrare și Control al Frontierelor (ICE) și o reducere de 20 de miliarde de dolari a fondurilor destinate aplicării legislației fiscale de către Internal Revenue Service (IRS).
"Proiectul de lege a fost aprobat săptămână trecută de Camera Reprezentanților, controlată de republicani. Dacă Senatul adoptă proiectul, Trump trebuie să-l semneze până vineri pentru a evita închiderea guvernului. Ulterior, legislatorii vor continua să lucreze la o rezoluție bugetară, planul Partidului Republican incluzând reduceri de taxe în valoare de 4,5 trilioane de dolari și diminuarea cheltuielilor federale cu 2 trilioane de dolari pe parcursul a zece ani. De remarcat că schița bugetară instrucționează Comitetul pentru Energie și Comerț – care supraveghează Medicaid și Medicare – să identifice cel puțin 880 de miliarde de dolari în reduceri". Sursa Reuters
Adoptarea acestui proiect de lege, care include reduceri de cheltuieli guvernamentale și creșteri ale bugetului pentru apărare, va avea un impact semnificativ asupra pieței de capital pe termen scurt și mediu.
În urma unei analize detaliate, am identificat sectoarele și companiile care pot fi afectate atât pozitiv, cât și negativ de aceste măsuri – și doresc să împărtășesc câteva exemple cu voi.
1. Sectoare și acțiuni care vor beneficia
a) Sectorul Apărării și Contractori Militari 📈
Creșterea bugetului militar cu 6 miliarde de dolari va favoriza companiile din industria de apărare și securitate națională. Aceste companii sunt contractori majori ai guvernului și vor primi finanțări suplimentare.
🔹 Acțiuni care pot crește:
Lockheed Martin (LMT)
Northrop Grumman (NOC)
Raytheon Technologies (RTX)
General Dynamics (GD)
Boeing (BA) (prin divizia de apărare)
b) Sectorul Tehnologiei și Automatizării 📈
Reducerea forței de muncă guvernamentale poate accelera cererea pentru soluții de automatizare, AI și infrastructură cloud pentru a compensa pierderea locurilor de muncă.
🔹 Acțiuni care pot crește:
Palantir Technologies (PLTR) – furnizor de soluții AI pentru guvern.
Nvidia (NVDA) – AI și cloud computing.
Amazon (AMZN) (AWS), Microsoft (MSFT), Oracle (ORCL) – servicii cloud pentru agențiile federale.
c) Sectorul Financiar și Bancar 📈
Reducerea cheltuielilor guvernamentale și potențialele reduceri de taxe propuse de republicani pot sprijini creșterea economică și profiturile instituțiilor financiare.
🔹 Acțiuni care pot crește:
JPMorgan Chase (JPM), Bank of America (BAC), Goldman Sachs (GS) – beneficiari ai unui climat economic favorabil.
BlackRock (BLK), Morgan Stanley (MS) – manageri de active care pot profita de potențiale creșteri bursiere.
2. Sectoare și acțiuni care vor avea de suferit
a) Sectorul Sănătății și Farmaceutic 📉
Tăierea a 13 miliarde de dolari din cheltuielile non-militare ar putea afecta finanțarea Medicare și Medicaid, reducând cererea pentru servicii medicale și medicamente.
🔻 Acțiuni care pot scădea:
UnitedHealth Group (UNH), Cigna (CI), Humana (HUM) – asigurători afectați de posibile reduceri la Medicare și Medicaid.
Pfizer (PFE), Merck (MRK), Moderna (MRNA) – companii farmaceutice care depind de contracte guvernamentale.
HCA Healthcare (HCA), Tenet Healthcare (THC) – lanțuri de spitale afectate de scăderea finanțării.
b) Sectorul Construcțiilor și Infrastructurii 📉
Dacă reducerea cheltuielilor guvernamentale include investiții mai mici în infrastructură, acest lucru ar putea afecta marile companii de construcții.
🔻 Acțiuni care pot scădea:
Caterpillar (CAT), Vulcan Materials (VMC), Martin Marietta (MLM) – furnizori de materiale și echipamente pentru infrastructură.
AECOM (ACM), Fluor Corporation (FLR) – companii de inginerie și construcții.
c) Sectorul de Consum și Retail 📉
Tăierile de locuri de muncă guvernamentale și cheltuielile mai reduse ar putea afecta veniturile disponibile, ceea ce va reduce cererea pentru bunuri de consum.
🔻 Acțiuni care pot scădea:
Walmart (WMT), Target (TGT), Costco (COST) – retaileri care depind de cheltuielile populației.
McDonald's (MCD), Starbucks (SBUX) – lanțuri de restaurante afectate de reducerea cheltuielilor consumatorilor.
CINE CÂȘTIGĂ?
Apărare(LMT, NOC, RTX, GD, BA)
Tehnologie și Automatizare(PLTR, NVDA, MSFT, AMZN, ORCL)
Sector Financiar(JPM, BAC, GS, BLK, MS)
CINE PIERDE?
Sănătate și Farmaceutice(UNH, CI, HUM, PFE, MRK, HCA, THC)
Construcții și Infrastructură(CAT, VMC, MLM, ACM, FLR)
Retail și Consum(WMT, TGT, COST, MCD, SBUX)
Razboiul Comercial Global
Piața de capital este terminată și ar trebui să vă retrageți înainte ca Trump să declanșeze o recesiune completă. Asta vor să vă facă să credeți marile mass-media. Titlurile de presă strigă dezastru, rețelele de socializare sunt în delir și toată lumea pune aceeași întrebare: „Ar trebui să vând acum înainte să se agraveze situația?”
Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Dacă mă urmăriți de ceva vreme, știți că sunt un investitor serios, pasionat de piața de capital. Având în vedere că mulți dintre voi ați început să investiți și datorită videoclipurilor mele de pe YouTube, care sper că v-au oferit o motivație în plus (@managementul-investitiilor), simt o responsabilitate și mai mare de a vă oferi o opinie sinceră despre situație.
Așadar, înainte să intrați în panică, haideți să facem un pas înapoi și să privim imaginea de ansamblu împreună. Fiecare prăbușire a pieței are o cauză, iar aceasta nu este una aleatorie. Iar în cazul de față există trei motive principale, iar toate se leagă de un singur om: Donald Trump.
Acum, înainte ca cineva să tragă concluzii pripite, să subliniez că nu este vorba despre politică. Nu sunt aici să iau partea nimănui, iar ca un simplu investitor care privește din exterior, singura mea preocupare este modul în care ne afectează pe noi, investitorii de retail.
Haideți să analizăm cele trei motive principale ale acestei crize, și ce putem face pentru a beneficia de toată această agitație.
1. Războiul Comercial al lui Trump
Primul motiv este războiul comercial al lui Trump. Trump s-a prezentat dintotdeauna ca un negociator desăvârșit, omul care luptă pentru locurile de muncă americane și este dur cu alte țări. Însă războaiele comerciale pe care le duce ar putea să ne majoreze factura de cumpărături săptămânală și să declanșeze o recesiune.
Ultima dată când SUA a încercat o mișcare asemănatoare, a contribuit la declanșarea Marii Depresii, eradicând locuri de muncă și distrugând economia. Acum, istoria pare că se repetă. Acțiunile se prăbușesc deja, prețurile cresc și, dacă situația se înrăutățește, nu va afecta doar Wall Street, ci va lovi unde contează cel mai mult: contul dumneavoastră bancar.
Această fotografie alb-negru surprinde un moment din perioada Marii Crize economice din 1929. Un bărbat bine îmbrăcat își vinde mașina de lux pentru doar 100 de dolari, după ce a pierdut totul la bursă. Un semn plasat pe vehicul anunță oferta și motivele vânzării. În jurul său, o mulțime de oameni, unii curioși, alții probabil în aceeași situație, privesc scena, reflectând disperarea și impactul crizei asupra societății.
Să ne întoarcem în 1929, când guvernul SUA a decis să impună taxe uriașe – tarife – pe bunurile importate pentru a proteja afacerile americane de concurența străină. Se numea Actul Tarifar Smoot-Hawley și s-a dovedit a fi una dintre cele mai grave greșeli economice din istorie. La început părea că ar ajuta, întrucât companiile americane nu ar trebui să concureze cu importurile ieftine și se preconiza că mai multe produse vor fi fabricate în SUA. Dar a intervenit o problemă majoră: alte țări au reacționat, majorând propriile tarife, ceea ce a îngreunat vânzarea produselor americane în străinătate. Comerțul a stagnat, afacerile s-au prăbușit și milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă. În loc să repare economia, acest lucru a transformat o recesiune obișnuită în Marea Depresie, una dintre cele mai grave crize financiare din istorie.
London Herald din 25 octombrie 1929, cu un titlu dramatic: "WALL STREET CRASH!", anunțând prăbușirea bursei din New York.
Ne întoarcem aproape un secol în viitor, iar Trump a reintrodus tarifele într-un mod spectaculos. În februarie 2025, Trump a anunțat un tarif de 10% pe importurile de energie din Canada și unul de 25% pe alte bunuri canadiene. Ca răspuns, Canada a impus un tarif de 25% pe importurile americane. Apoi, în martie, Ontario a introdus o taxă suplimentară de 25% pe exporturile de energie electrică către SUA, afectând state precum New York, Michigan și Minnesota. Totuși, după părerea mea, a fost mai mult un gest simbolic, care nu ar fi avut un impact serios asupra economiei americane. Dar Trump nu s-a oprit aici: în loc să ignore situația, a reacționat majorând tarifele pe oțel și aluminiu canadian la 50%. Spre deosebire de măsura adoptată de Canada, aceasta nu a fost doar pentru spectacol, ci a lovit dur industria manufacturieră din Canada.
De ce vă spun toate acestea? Pentru că aici începe adevărata problemă. Tarifele sună bine pe hârtie, fiind menite să pedepsească afacerile străine și să încurajeze producția internă, dar, în realitate, ele ajung să afecteze mai mult oamenii de rând decât pe oricine altcineva. Ca exemplu, un simplu proprietar de afacere care se bazează pe importuri din China, știu sigur că atunci când firmele sunt forțate să plătească mai mult pentru materiale, ele nu absorb costul, ci îl transferă asupra clienților. Asta înseamnă prețuri mai mari la mașini, electrocasnice și electronice. În plus, alimentele devin mai scumpe din cauza perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, ceea ce pune presiune pe bugetele casnice. Și pe deasupra, alte țări nu stau degeaba în timp ce Trump ridică tarifele – ele formează noi alianțe pentru a comercializa fără implicarea SUA. China conduce inițiativa prin Alianța BRICS, parteneriat cu Brazilia, Rusia, India și Africa de Sud, pentru a reduce dependența de comerțul american. Cu cât SUA se izolează mai mult, cu atât alte țări caută oportunități în altă parte.
Care este, opinia mea ca economist și investitor ? Ei bine, dacă Trump se implică pe deplin în acest război comercial, istoria sugerează că va face mai mult rău decât bine. Deși unele industrii ar putea beneficia pe termen scurt, iar daunele pe termen lung – cum ar fi prețuri mai mari, legături globale slăbite și o economie americană în încetinire – ar putea depăși cu mult orice beneficiu.
„Președintele Donald Trump face din nou pași înapoi în războiul său comercial împotriva Canadei, pe măsură ce piețele au scăzut parțial din cauza ultimei runde de tarife.”
Dar, pentru a fi complet sincer, nu cred că Trump își dorește cu adevărat tarife ridicate. Știu că sună nebunesc, dar, cât am studiat economia și administrarea afacerilor, am învățat și despre negociere, negocierea în afaceri și negocierile comerciale. Și vreau să fac următoarea precizare: La bază, Trump este un om de afaceri și un negociator, la fel ca orice om de afaceri. De aceea cred că folosește tarifele ca o tactică de negociere, nu ca scop final. Așadar, dacă este adevărat, ce își dorește cu adevărat? Ei bine, cred că vrea comerț global liber, dar pe condiții care să favorizeze SUA. Și dacă reușește acest lucru, s-ar putea să aibă un mare succes pentru că va reuși să creeze un mediu economic mai favorabil pentru companiile americane, să reducă deficitul comercial și să întărească poziția internațională a SUA, toate aceste lucruri având un impact pozitiv asupra economiei interne și a locurilor de muncă.
Cu toate acestea, problema este că abordarea lui creează o incertitudine masivă. Retragerea constantă „Președintele Donald Trump face din nou pași înapoi în războiul său comercial împotriva Canadei, pe măsură ce piețele au scăzut parțial din cauza ultimei runde de tarife.”, tarifele noi și semnalele contradictorii sperie piața de capital, deoarece investitorii urăsc imprevizibilitatea. Dacă această situație se prelungește prea mult, ar putea zdruncina încrederea într-atât încât să împingă economia spre recesiune – unde chiar și administrația lui Trump a recunoscut că sunt dispuși să riște. În acest moment, piața nu reacționează doar la tarife, ci la incertitudinea legată de ce va urma. Iar, în investiții, incertitudinea este unul dintre cei mai mari ucigași ai încrederii.
Vederile lui Trump asupra NATO
Motivul nr. doi este poziția lui Trump față de NATO.
Trump a pus la îndoială, în mod public, rolul NATO – alianța militară care protejează țările occidentale. El a sugerat că SUA nu ar trebui să mai apere aliații, decât dacă aceștia încep să plătească mai mult pentru propria lor protecție. Deși această cerere ar putea părea rezonabilă, dacă SUA se retrag din angajamentele NATO, se poate crea un vid de putere exploatat de țări precum Rusia și China. Piețele detestă incertitudinea. Imediat ce investitorii simt că stabilitatea mondială este pusă în pericol, panica se instalează. Dacă NATO se slăbește, acest lucru ar putea încuraja Rusia să avanseze mai mult în Europa sau chiar să genereze noi conflicte, pe măsură ce țările încearcă să se adapteze la o lume fără SUA. Mai multe conflicte înseamnă cheltuieli militare mai mari, relații comerciale imprevizibile și creșteri bruște ale prețurilor la energie, toate acestea putând tulbura serios piața de capital.
Planul lui Trump de a declanșa intenționat prăbușirea pieței
Motivul cu nr. trei este planul secret al lui Trump.
Există o teorie care circulă conform căreia Trump ar putea provoca intenționat prăbușirea pieței de capital. Știu că sună nebunesc, dar există unele dovezi în sprijinul acestei ipoteze. Trump nu a fost niciodată fan al ratelor mari ale dobânzilor – de fapt, le-a catalogat drept ridicole și a criticat public Rezerva Federală pentru menținerea acestora la un nivel ridicat.
Acum, aici devine interesant: Fed-ul este tehnic independent, ceea ce înseamnă că Trump nu le poate comanda direct să reducă dobânzile, dar deciziile lor se bazează pe condițiile economice. Dacă piața de capital se prăbușește și o recesiune pare inevitabilă, Fed-ul nu are altă opțiune decât să intervină și să reducă drastic dobânzile pentru a preveni un colaps total.
Dar de ce își dorește Trump rate mai mici? Pur și simplu pentru că ratele mari ale dobânzilor încetinesc economia: firmele împrumută mai puțin, acțiunile se clatină, iar consumul scade. Pentru Trump, care iubește creșterea și urăște orice semn de slăbiciune americană, acestea reprezintă o problemă majoră. Nu este doar vorba de a face piața să crească, ci de o chestiune mult mai amplă. Guvernul SUA se îneacă în datorii de 36,5 trilioane de dolari, iar la dobânzi mari costul acestor datorii explodează. Gândiți-vă la asta ca la o factură uriașă de card de credit: imaginați-vă că aveți o datorie de $10.000, iar compania de carduri vă percepe 10% dobândă pe an. Asta înseamnă că, înainte să începeți să plătiți datoria propriu-zisă, sunteți taxat cu 1.000 de dolari în fiecare an doar pentru dobândă. Acum, imaginați-vă că rata dobânzii este brusc redusă la 3%. În loc de 1.000 de dolari pe an, dobânda scade la doar 300 de dolari anual – o economie de 700 de dolari pe an.
Acesta este probabil planul lui Trump, dar la scară de 36,5 trilioane de dolari. Dacă Fed-ul reduce dobânzile, guvernul poate refinanța datoria la un cost mai redus, economisind miliarde, dacă nu trilioane, în plăți de dobândă. Nu ar fi prima dată când se întâmplă ceva similar. Dacă Trump poate crea intenționat această oportunitate, ar putea intra în istorie ca una dintre cele mai ingenioase mișcări economice. Dacă această teorie este adevărată, nu vorbim despre un colaps economic pe termen lung, ci despre o agitație temporară înainte de o revenire masivă.
Probabil vă întrebați: „Cum puteți beneficia de pe urma acestei prăbușiri?”
Cum să beneficiezi
Trebuie să înțelegeți că prăbușirile pieței de capital nu sunt dezastre rare; ele fac parte din ciclul normal al investițiilor. La fiecare câțiva ani, piața suferă o scădere, iar oamenii intră în panică, cu titluri de presă care strigă „Sfârșitul este aproape”, dar istoria ne arată altceva. Fiecare prăbușire a pieței din SUA a fost urmată de o recuperare. Cei care intră în panică și vând, de obicei, pierd bani, în timp ce cei care rămân calmi și investesc strategic ies învingători.
În loc să vă panicați, acesta este momentul să vă pregătiți, să faceți mișcări inteligente și, sper, să vă poziționați pentru câștiguri masive când piața va reveni. Nu sunt consilier financiar, dar am cunoscut persoane care au câștigat în timpul prăbușirilor pieței și întotdeauna mi-au sugerat următoarele, iată câteva sugestii pentru pregătire:
Pasul unu: Investiți când piața este în scădere.
Înainte de a investi, aveți nevoie de o fundație financiară solidă – un fond de urgență care să acopere cel puțin 3-6 luni de cheltuieli și eliminarea oricăror datorii cu dobânzi peste 8%. Dacă ați făcut asta și nu ați investit încă, acesta ar putea fi unul dintre cele mai bune momente pentru a începe. Acțiunile sunt practic la reducere. În timpul crizei financiare din 2008, cei care au investit la cel mai jos nivel au văzut investițiile dublându-se în câțiva ani. Dar mulți au intrat în panică și au vândut, blocându-și pierderile și ratând recuperarea. Nimeni nu poate prezice cu exactitate momentul minim al pieței, dar dacă investiți constant în perioadele de prețuri scăzute, veți cumpăra active la discount.
Pasul doi: Rămâneți disciplinați și gândiți pe termen lung.
Prăbușirile pieței nu sunt întâmplătoare; ele urmează cicluri predictibile. Există trei tipuri de prăbușiri:
Corecții (scăderi de 10-20%) – apar frecvent și sunt parte integrantă a unei piețe sănătoase.
Piețe urs (scăderi de 20-40%) – apar la fiecare câțiva ani și durează, în medie, aproximativ 289 de zile.
Colapsuri totale (scăderi de peste 40%) – sunt rare, dar au fost urmate istoric de recuperări masive în SUA.
Cea mai mare greșeală pe care o fac noii investitori este să lase emoțiile să dicteze deciziile. Când acțiunile scad, frica intervine și oamenii vând în pierdere; când acțiunile cresc, lăcomia îi determină să cumpere la prețuri exagerate. Acest ciclu este motivul pentru care majoritatea investitorilor eșuează. Dacă investiți deja, cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să vindeți în panică. Vânzarea în timpul scăderilor fixează pierderile și vă împiedică să beneficiați de recuperarea ulterioară. În schimb, luați în considerare creșterea investițiilor atunci când acțiunile sunt ieftine. Mențineți o strategie pe termen lung, cum ar fi investițiile prin medierea costului mediu (dollar-cost averaging) – investiți o sumă fixă în fiecare lună, indiferent de situația pieței. Astfel reduci riscul de a cumpăra la momentul nepotrivit și vă asigură construirea treptată a averii.
Pasul trei: Diversificați-vă investițiile.
A pune toți banii într-un singur tip de investiție este o rețetă pentru dezastru. Cheia pentru a supraviețui prăbușirilor pieței este diversificarea – adică să vă dispersați banii în diferite tipuri de active. Portofoliul poate include acțiuni, obligațiuni, metale prețioase (cum ar fi aurul), imobiliare și chiar criptomonede. De asemenea, merită să luați în considerare acțiunile care plătesc dividende, deoarece acestea performează bine în perioadele de scădere, generând venit pasiv chiar și atunci când prețurile sunt reduse.
Foarte important de reținut, prăbușirile pieței nu sunt sfârșitul lumii. Dacă înțelegeți cum să navigați prin ele, nu veți fi cel care intră în panică, ci cel care profită de oportunitățile ce apar, în timp ce ceilalți fug de pe piață. Nu este momentul să vă temeți de piață, ci momentul să vă pregătiți, să investiți cu înțelepciune și să aveți răbdare. Cei care fac cele mai inteligente mișcări acum vor fi cei care vor ieși învingători când piața se va redresa.
În funcție de implementarea efectivă a măsurilor, piața ar putea avea o volatilitate ridicată, cu o tranziție clară a capitalului din sectoarele afectate negativ spre cele favorizate. Acesta este punctul meu de vedere asupra modului în care schimbările în politica bugetară guvernamentală pot modela dinamica pieței de capital. Prin monitorizarea atentă a acestor evoluții, putem înțelege mai bine cum se va ajusta piața și care sunt oportunitățile sau riscurile ce apar în contextul actual.
Eu continui strategia mea, voi adopta o abordare pe termen lung, concentrându-mă pe construirea unui portofoliu de investiții solide și orientate către acțiuni de calitate superioară.
Voi selecta companii care au poziții dominante pe piață, pricing power și fluxuri de numerar solide – acele firme care au demonstrat un istoric de creștere organică și avantaje competitive durabile.
Abordare pe termen lung: În loc să caut profituri rapide prin tranzacționări frecvente, voi cumpăra acțiuni și le voi păstra pe o perioadă extinsă, profitând astfel de efectul compunerii și evitând impozitarea pe câștigurile de capital din tranzacționări scurte.
Gestionarea riscului și rebalansarea periodică: Voi urmări cu strictețe controlul riscului prin stabilirea unor limite clare pentru fiecare tranzacție și voi rebalansa portofoliul în mod regulat, adaptându-mă evoluțiilor pieței fără a reacționa impulsiv la fluctuațiile pe termen scurt.
În concluzie, strategia mea se bazează pe investiții raționale în acțiuni de calitate superioară, menținute pe termen lung, pentru a beneficia de creșterea exponențială a capitalului, reducerea impozitelor pe câștiguri și o expunere controlată la riscuri. Această abordare nu numai că protejează portofoliul în perioadele de volatilitate, dar oferă și fundația necesară pentru a construi o moștenire financiară durabilă.
Pentru mai multe informații și actualizări periodice despre piața de capital și călătoria mea spre independența financiară, nu uitați să urmăriți canalul meu de YouTube, unde postez în fiecare săptămână!
În ultimul articol am analizat o declarație de venit (*Income statement*). Dacă nu l-ați văzut încă si pe YouTube, vă recomand fie să îl vizionați acum aici, fie să reveniți la el după acest articol. Dacă l-ați urmărit deja, este posibil să fi observat că am folosit cifre anuale. De această dată, pentru bilanț, vom utiliza cifre trimestriale.
Motivul principal este că o declarație de venit reflectă o serie de tranzacții desfășurate pe o anumită perioadă de timp, în timp ce un bilanț oferă o imagine a situației financiare la un moment precis. Prin urmare, ne dorim să folosim cele mai recente date disponibile.
Primul aspect important de înțeles este modul în care funcționează un bilanț. Prin definiție, un bilanț trebuie să fie echilibrat, ceea ce înseamnă că activele trebuie să fie egale cu suma dintre pasive și capitalurile proprii. Așadar, în exemplul nostru, observăm că pentru Spotify, Total Active = Total Pasive + Capitaluri Proprii (Total Assets = Total Equity and Liabilities).
Fig.1 Balance Sheet
☝Rețineți că avem 12 miliarde în loc de 12 milioane, deoarece se specifică în colțul din stânga sus faptul că toate aceste numere sunt exprimate în milioane.
Activele curente și pasivele curente reprezintă elemente esențiale ale bilanțului, deoarece includ active și datorii care se așteaptă să fie convertite în numerar sau decontate în decurs de un an. *Cuvântul „curent”* indică faptul că aceste elemente vor fi utilizate, transformate sau plătite în următoarele 12 luni.
Pe de altă parte, atunci când un activ sau o datorie este clasificată **pe termen lung**, înseamnă că perioada de conversie sau de plată depășește 12 luni. Aceasta poate însemna 13 luni, câțiva ani sau chiar decenii, în funcție de natura activului sau a datoriei ( 🔙 la final o sa explic mai detaliat despre acest aspect �).
Mergem mai departe, această secțiune de active este împărțită în două subsecțiuni:
📊 Active curente
📊 Active pe termen lung
Assets
Fig.2 Total assets
📊 Non-current assets (Active necurente) din bilanțul Spotify
Fig.3 Non-current assets
Această secțiune a bilanțului companiei Spotify include active necurente (Non-current assets), adică resurse pe termen lung pe care compania le deține și care nu sunt destinate vânzării rapide.
Lease right-of-use assets – Active legate de contracte de leasing, care oferă celor de la Spotify dreptul de a folosi anumite proprietăți sau echipamente pe o perioadă determinată.
🔎 Spotify închiriază birouri și centre de date în diverse locații. De exemplu, sediul lor principal din Luxemburg sau birouri din New York și Londra ar putea fi incluse aici.
Property and equipment – Clădiri, terenuri, echipamente și alte bunuri fizice folosite pentru operarea afacerii.
🔎 Servere utilizate pentru streaming, echipamente IT, mobilier de birou și studiourile de înregistrare ale Spotify pentru podcasturi exclusive.
Goodwill – Valoarea adițională plătită la achiziția altor companii, reprezentând reputația, brandul sau relațiile cu clienții.
🔎 Valoarea plătită în plus față de activele tangibile atunci când Spotify a achiziționat companii precum Anchor, platformă de podcasting sau Megaphone, tehnologie pentru publicitate în podcasturi. Vreau sa deschid o mica paranteza aici pentru ca am observat erori in interpretarea acestei subsectiuni (Fondul comercial *goodwill* este generat atunci când o companie achiziționează o altă companie. Să ne imaginăm că *Spotify* intenționează să cumpere o altă afacere. Aceasta are *active* și *pasive*, iar Spotify plătește *1 miliard de dolari* pentru achiziție.
Dacă afacerea achiziționată deține *900 de milioane de dolari în active* și are *100 de milioane de dolari în datorii*, valoarea sa contabilă ar fi *800 de milioane de dolari* (active minus pasive). Totuși, Spotify plătește *1 miliard de dolari*, ceea ce înseamnă că există o *diferență de 200 de milioane de dolari* care nu poate fi explicată doar prin activele și pasivele companiei achiziționate. Această diferență reprezintă *fondul comercial (goodwill)* și reflectă factori precum *valoarea mărcii, reputația, relațiile cu clienții și avantajele competitive* ale companiei cumpărate.
Un aspect important este că *goodwill nu reprezintă valoarea mărcii Spotify** Reglementările contabile nu permit ca o companie să își atribuie o valoare propriului brand și să o înscrie în bilanț. Fondul comercial apare doar în cazul unei achiziții și reflectă prețul pe care cumpărătorul este dispus să îl plătească peste valoarea contabilă a activelor nete ale companiei achiziționate.
Intangible assets – Active necorporale, cum ar fi brevete, mărci comerciale, drepturi de autor sau tehnologii proprii.
🔎 Licențele pentru muzică de la casele de discuri, algoritmii personalizați pentru recomandări muzicale și brevetele Spotify pentru tehnologii de streaming audio.
Long-term investments – Investiții financiare pe termen lung, cum ar fi acțiuni în alte companii sau obligațiuni.
🔎 Acțiuni în startup-uri din domeniul muzicii, podcastingului sau tehnologiei audio, cum ar fi investiții în Soundtrap sau în dezvoltatori de software AI pentru generarea de conținut audio.
Restricted cash and other non-current assets – Numerar restricționat care nu poate fi folosit liber și alte active cu utilizare limitată pe termen lung.
🔎 Fonduri puse deoparte pentru contracte pe termen lung cu artiști sau case de discuri, bani rezervați pentru litigii legale sau garanții pentru închirieri.
Finance lease receivables – Sume de bani pe care Spotify urmează să le încaseze de la clienți sau parteneri pe baza contractelor de leasing financiar.
🔎 Dacă Spotify ar avea acorduri de leasing financiar pentru echipamente de streaming sau contracte prin care oferă infrastructură tehnologică unor terți, sumele de încasat ar apărea aici.
Deferred tax assets – Avantaje fiscale viitoare pe care compania le poate utiliza pentru a reduce impozitele datorate în anii următori.
🔎 Credite fiscale obținute în urma pierderilor anterioare sau stimulente fiscale pentru investițiile în tehnologie și cercetare, pe care Spotify le poate folosi pentru a reduce impozitele viitoare.
💣 De reținut: Această secțiune reflectă resursele esențiale pentru operațiunile Spotify și tot aici putem observa si interpreta strategia sa de creștere pe termen lung.
📊 Current Assets (Active curente)
Fig.4 Current assets
Trade and other receivables – Sumele pe care Spotify trebuie să le încaseze de la comercianți sau parteneri pentru servicii oferite. 🔎De exemplu, plăți datorate de comercianți care folosesc platforma Spotify sau alte servicii Spotify.
Income tax receivable – Impozite plătite în avans sau sume pe care Spotify le are de recuperat de la autoritățile fiscale. 🔎 De exemplu, un credit fiscal obținut în urma unei deduceri sau a unui impozit plătit în exces.
Short-term investments – Investiții lichide pe termen scurt, cum ar fi obligațiuni de stat sau depozite pe termen scurt, pe care Spotify le poate transforma rapid în numerar dacă are nevoie de fonduri.
🔎 Printre exemplele comune se numără:
Obligațiuni de stat pe termen scurt: Titluri de datorie emise de guverne, cu scadențe de până la un an, considerate investiții sigure datorită garanției guvernamentale.
Depozite bancare la termen: Sume de bani depuse la bănci pentru o perioadă fixă, de obicei între câteva zile și câteva luni, oferind o rată a dobânzii prestabilită.
Certificate de trezorerie: Instrumente de datorie pe termen scurt emise de guvern, cu scadențe de până la un an, utilizate pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt ale statului.
Hârtii comerciale: Titluri de valoare neasigurate emise de corporații pentru a obține fonduri pe termen scurt, de obicei cu scadențe de până la 270 de zile.
Fonduri mutuale de piață monetară: Fonduri care investesc în instrumente de datorie pe termen scurt și oferă lichiditate ridicată și randamente competitive.
Aceste instrumente permit companiilor să își gestioneze eficient fluxurile de numerar, asigurând acces rapid la fonduri atunci când este necesar.
Cash and cash equivalents – Banii efectiv disponibili în conturile bancare ale Spotify și echivalente de numerar (depozite overnight, fonduri foarte lichide). 🔎 Acestea sunt fondurile utilizabile imediat pentru cheltuieli operaționale.
Other current assets – Diverse alte active pe termen scurt, precum plăți în avans pentru servicii, stocuri (dacă există), sau creanțe din tranzacții viitoare care vor fi decontate în mai puțin de un an. 🔎Dacă nu sunt specificate în tabel, atunci putem merge la nota explicativă nr. 15 ca să vedem exact ce reprezintă pentru Spotify „other current assets”.
💣De reținut: Aceste active curente sunt esențiale pentru finanțarea operațiunilor zilnice ale Spotify și pentru asigurarea lichidității necesare funcționării eficiente a afacerii. 🚀
Equity and liabilities
Ok acum ca am trecut prin toata sectiunea de active trecem mai departe la sectiunea Capitaluri proprii si pasive sau Equity and liabilities
Fig.5 Equity and liabilities
Aici aveam trei subsectiuni si anume:
📊 Equity
📊 Non-current liabilities,
📊 Current liabilities.
📊 Equity (Capitaluri proprii)
Fig.6 Equity
Capitalurile proprii reprezintă valoarea rămasă pentru acționari după scăderea tuturor datoriilor din active. Practic, este partea companiei deținută de investitori.
Share capital (Capital social)
📌 Reprezintă valoarea totală a acțiunilor emise de companie investitorilor în schimbul capitalului. La Spotify, acest lucru reflectă sumele strânse de la investitori în urma emisiunii de acțiuni.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Spotify a emis acțiuni atunci când s-a listat pe bursă în 2018 printr-o listare directă (Direct Listing). Acest capital provine din vânzarea inițială a acțiunilor către investitori. Dacă Spotify emite noi acțiuni pentru a atrage finanțare, suma obținută ar fi înregistrată în această secțiune.
Other paid-in capital (Alte aporturi de capital)
📌 Include fonduri suplimentare aduse de investitori peste valoarea nominală a acțiunilor.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Dacă un investitor cumpără acțiuni noi ale Spotify la un preț de 100$ per acțiune, dar valoarea nominală este doar 1$, cei 99$ suplimentari sunt înregistrați aici.
Un alt exemplu este atunci când angajații Spotify primesc opțiuni pe acțiuni ca parte a pachetului lor de compensații. Când își exercită dreptul de cumpărare la un preț preferențial, diferența dintre prețul de piață și prețul plătit se reflectă în această secțiune.
Treasury shares (Acțiuni proprii răscumpărate)
📌 Acțiuni pe care Spotify le-a răscumpărat de pe piață și le păstrează în companie. Aceste acțiuni nu mai oferă drepturi de vot și dividende. Companiile răscumpără acțiuni pentru a crește valoarea celor rămase în circulație sau pentru a le folosi ulterior în scopuri strategice.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Dacă Spotify decide să răscumpere acțiuni proprii de pe piață pentru a reduce numărul total de acțiuni aflate în circulație și pentru a crește valoarea celor rămase, aceste acțiuni sunt înregistrate ca acțiuni proprii răscumpărate.
De exemplu, în 2022, Spotify a anunțat un program de buyback de 1 miliard de dolari, ceea ce înseamnă că a cumpărat înapoi o parte din propriile acțiuni.
Other reserves (Alte rezerve)
📌 Acestea pot include diverse ajustări contabile, cum ar fi rezerve pentru conversii valutare, ajustări legate de beneficiile angajaților sau câștiguri/pierderi nerealizate din investiții. Practic, reflectă modificări de valoare care nu sunt încă recunoscute în rezultatele financiare.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Această secțiune poate include:
Rezerve din conversii valutare – Spotify operează la nivel global, iar veniturile în alte monede trebuie convertite în dolari sau euro. Fluctuațiile valutare afectează bilanțul, iar aceste ajustări sunt înregistrate aici.
Rezerve pentru beneficii ale angajaților – Dacă Spotify oferă compensații bazate pe acțiuni angajaților săi (ex. opțiuni sau restricted stock units), aceste ajustări contabile se regăsesc în această categorie.
Rezerve din câștiguri/pierderi nerealizate – Dacă Spotify investește în alte companii și valoarea acestor investiții fluctuează, aceste schimbări sunt reflectate în alte rezerve.
Accumulated deficit (Deficit acumulat)
📌 Reflectă pierderile nete acumulate de Spotify de-a lungul timpului. Dacă valoarea este negativă, înseamnă că Spotify a înregistrat mai multe pierderi decât profituri în trecut. Dacă ar fi pozitivă, ar reprezenta profituri reinvestite.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Spotify a avut pierderi operaționale de-a lungul anilor, deoarece a investit masiv în creștere, marketing și conținut exclusiv (ex. podcast-uri precum cel al lui Joe Rogan). Aceste pierderi s-au acumulat de-a lungul timpului și sunt reflectate în deficitul acumulat.
Dacă în viitor Spotify generează profituri constante și decide să reinvestească în companie în loc să plătească dividende, aceste profituri ar putea reduce deficitul acumulat sau chiar transforma această secțiune într-un profit reținut.
🔹 Pe scurt:
Capitalul social → Acțiunile emise la listarea pe bursă.
Alte aporturi de capital → Fonduri suplimentare din opțiuni pe acțiuni și vânzări de acțiuni noi.
Acțiuni proprii răscumpărate → Acțiuni cumpărate înapoi pentru a crește valoarea celor existente.
Alte rezerve → Ajustări contabile din conversii valutare, beneficii pentru angajați, investiții.
Deficit acumulat → Pierderile nete istorice ale Spotify din cauza investițiilor în creștere.
💣De reținut: Equity arată cât valorează compania pentru acționarii săi. Dacă Spotify este profitabilă și își administrează bine capitalul, această secțiune crește în timp.
📊 Non-current liabilities (Datorii pe termen lung)
Acestea sunt împrumuturi sub formă de obligațiuni pe care Spotify le-a emis și care pot fi convertite în acțiuni ale companiei sau răscumpărate la scadență. De obicei, sunt folosite pentru a atrage finanțare cu dobânzi mai mici decât împrumuturile tradiționale.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Spotify ar putea emite obligațiuni convertibile pentru a atrage finanțare și a investi în extinderea platformei, cum ar fi dezvoltarea tehnologiei AI pentru recomandări muzicale. De exemplu, în trecut, Spotify a emis obligațiuni convertibile către investitori strategici precum Tencent.
Lease liabilities (Datorii din leasing)
📌 Ce înseamnă?
Reprezintă obligațiile Spotify de a plăti chiria pentru spații de birouri, centre de date sau echipamente tehnologice pe termen lung. Acestea sunt datorii contractuale care trebuie achitate în viitor, conform contractelor de leasing.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Spotify ar putea emite obligațiuni convertibile pentru a atrage finanțare și a investi în extinderea platformei, cum ar fi dezvoltarea tehnologiei AI pentru recomandări muzicale. De exemplu, în trecut, Spotify a emis obligațiuni convertibile către investitori strategici precum Tencent.
Accrued expenses and other liabilities (Cheltuieli acumulate și alte datorii)
📌 Ce înseamnă?
Aceasta include cheltuieli angajate dar încă neplătite, precum:
Salarii și beneficii pentru angajați
Facturi de la furnizori
Comisioane datorate partenerilor de afaceri
Dacă Spotify are o datorie față de un furnizor pentru un serviciu prestat, dar încă nu a efectuat plata, aceasta este înregistrată aici.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Spotify plătește redevențe caselor de discuri, artiștilor și publisherilor. Dacă anumite plăți nu sunt făcute imediat, acestea sunt înregistrate ca datorii acumulate.
Cheltuieli de marketing: Spotify are campanii globale de publicitate (ex. reclame pentru Spotify Premium). Facturile pentru aceste campanii pot fi înregistrate ca datorii până la plata efectivă.
Provisions (Provizioane)
📌 Ce înseamnă?
Sunt sume de bani puse deoparte pentru posibile costuri viitoare, cum ar fi:
Litigii legale (dacă Spotify este implicată într-un proces și trebuie să plătească despăgubiri)
Garanții oferite clienților sau comercianților care folosesc platforma Spotify
Costuri viitoare de restructurare a companiei
Acestea sunt estimate și nu sunt datorii certe, dar Spotify trebuie să le evidențieze în bilanț.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Litigii legale: Spotify a fost implicată în mai multe procese privind drepturile de autor. Dacă există riscul unei despăgubiri mari, compania trebuie să pună bani deoparte.
Garanții pentru abonamente: Dacă Spotify oferă promoții cu garanția returnării banilor, ar putea constitui un provizion pentru posibile rambursări.
Restructurări: Dacă Spotify decide să concedieze angajați sau să închidă anumite birouri, trebuie să creeze un provizion pentru costurile asociate.
Acestea sunt taxe pe care Spotify le va plăti în viitor, dar care nu sunt datorate imediat. Ele apar din diferențele dintre contabilitatea fiscală și cea financiară, cum ar fi:
Spotify își amortizează activele diferit în contabilitate față de modul în care sunt recunoscute pentru impozite
Profiturile din anumite investiții sunt impozitate mai târziu
Aceste datorii nu trebuie plătite acum, dar sunt recunoscute pentru a reflecta obligațiile viitoare.
🔎 Exemplu pentru Spotify:
Spotify operează în mai multe țări, iar impozitele pot fi recunoscute diferit în funcție de legislația fiecărei jurisdicții.
Dacă Spotify obține profit într-o țară unde beneficiază de reduceri fiscale temporare, dar trebuie să plătească taxe mai mari în viitor, această datorie fiscală este amânată.
Dacă Spotify înregistrează amortizări mai rapide pentru echipamente IT în contabilitate decât în calculele fiscale, apare o datorie fiscală amânată.
🔹 Pe scurt:
Obligațiuni convertibile → Datorii care pot fi transformate în acțiuni.
Datorii din leasing → Plăți restante pentru birouri, centre de date sau echipamente.
Cheltuieli acumulate → Salarii neplătite, facturi de furnizori, comisioane datorate.
Provizioane → Sume rezervate pentru litigii, garanții sau restructurări.
Datorii fiscale amânate → Taxe pe care Shopify trebuie să le plătească în viitor.
Aceste datorii sunt pe termen lung, ceea ce înseamnă că Spotify nu trebuie să le achite imediat, ci într-o perioadă mai mare de un an.
💣De reținut: Spotify, fiind o companie tech bazată pe abonamente, are datorii specifice industriei digitale, mai ales legate de licențierea muzicii și taxele internaționale. 🚀
📊 Current Liabilities (Datorii curente)
Fig.8 Current liabilities
🆙Important❗Totalul datoriilor curente este, de asemenea, important de comparat cu totalul activelor curente. În mod ideal, totalul activelor curente ar trebui să fie mai mare decât totalul datoriilor curente. Putem observa că, în cazul Spotify, activele curente acoperă bine datoriile curente.
Current assets - Current liabilities = € 9,379 - € 4,450 = 📈 € 4,929
Trade and other payables (Datorii comerciale și alte datorii)
📌 Ce înseamnă?
Sumele pe care Spotify le datorează furnizorilor și partenerilor săi pentru bunuri și servicii deja primite, dar încă neplătite.
🔎 Exemplu:
Facturi restante către companii de cloud computing (ex. AWS, Google Cloud).
Plăți datorate firmelor de marketing pentru campaniile publicitare ale Spotify.
Remunerații pentru casele de discuri și artiști, care nu au fost încă achitate.
Income tax payable (Impozite pe venit datorate)
📌 Ce înseamnă?
Taxele pe profit pe care Spotify trebuie să le plătească guvernelor într-o varietate de jurisdicții.
🔎 Exemplu:
Spotify obține venituri din abonamente și reclame. Dacă aceste venituri generează profit, compania datorează impozit pe venit autorităților fiscale din SUA, Canada, Uniunea Europeană și alte piețe unde operează.
Deferred revenue (Venituri amânate)
📌 Ce înseamnă?
Venituri încasate în avans pentru servicii care nu au fost încă livrate complet.
🔎 Exemplu:
Un utilizator plătește un abonament Spotify Premium pe 12 luni în avans. Spotify recunoaște doar o parte din venit în fiecare lună, restul fiind înregistrat ca venit amânat până la furnizarea completă a serviciului.
Accrued expenses and other liabilities (Cheltuieli acumulate și alte datorii)
📌 Ce înseamnă?
Costuri pe care Spotify trebuie să le plătească, dar care nu au fost încă facturate.
🔎 Exemplu:
Salarii datorate angajaților pentru zilele lucrate, dar care nu au fost încă plătite.
Bonusuri și comisioane pentru echipele de vânzări și marketing, calculate dar neplătite.
Facturi neprimite de la furnizori de software și infrastructură IT utilizată pentru streaming.
Provisions (Provizioane)
📌 Ce înseamnă?
Sume puse deoparte pentru posibile obligații financiare viitoare, unde există incertitudine legată de momentul exact și valoarea exactă a plății.
🔎 Exemplu:
Litigii legale: Spotify ar putea avea procese cu case de discuri, artiști sau autorități de reglementare. Dacă există șanse mari de pierdere, compania trebuie să constituie un provizion.
Rambursări și drepturi de autor: Spotify ar putea avea obligații de plată către artiști și case de discuri pentru utilizarea licențelor muzicale.
Derivative liabilities (Pasive din instrumente financiare derivate)
📌 Ce înseamnă?
Datorii rezultate din contracte financiare complexe, cum ar fi hedging-ul împotriva fluctuațiilor valutare sau a ratei dobânzii.
🔎 Exemplu:
Spotify operează pe piețe internaționale și încasează bani în mai multe monede (USD, EUR, GBP, etc.). Dacă folosește instrumente financiare pentru a se proteja de fluctuațiile valutare, aceste contracte pot deveni datorii dacă cursurile de schimb se mișcă nefavorabil.
2️⃣ Impozite datorate → Sumele pe care Spotify trebuie să le plătească fiscului.
3️⃣ Venituri amânate → Abonamente Premium plătite în avans, dar recunoscute lunar.
4️⃣ Cheltuieli acumulate → Salarii, facturi pentru marketing sau software neplătite încă.
5️⃣ Provizioane → Fonduri rezervate pentru litigii sau plăți de drepturi de autor.
6️⃣ Pasive din instrumente financiare derivate → Riscuri din fluctuațiile valutare și contracte financiare.
💣De reținut: Aceste datorii reflectă obligațiile pe termen scurt ale Spotify și arată cât de bine își gestionează fluxul de numerar. 🚀
🔙 Acum vreau sa revin la ce am mentionat pe la inceputul materialului si anume despre � :
Perioada de maturitate a unui activ sau a unei datorii pe termen lung poate fi determinată pe baza naturii acestuia și a condițiilor contractuale asociate. Iată câteva aspecte cheie care te pot ajuta să înțelegi durata acestora:
Perioada de maturitate a unui activ sau a unei datorii pe termen lung
📊 Active pe termen lung:
Imobilizări corporale (ex: echipamente, clădiri, terenuri) → 5-30 ani.
Active intangibile (ex: licențe, brevete) → 10-20 ani.
Investiții pe termen lung → 5-10 ani.
📊 Datorii pe termen lung:
Împumuturi bancare/obligațiuni → 3-30 ani.
Leasing financiar → 3-10 ani.
Provizioane pentru beneficii angajați → Până la pensionare.
1. 📊 Active pe termen lung:
Acestea sunt resurse economice care generează beneficii pe o perioadă mai lungă de un an.
Imobilizări corporale (ex: echipamente, clădiri, terenuri) → Au o durată de viață economică clară, de obicei între 5 și 30 de ani, în funcție de uzură și depreciere.
Active intangibile (ex: licențe, brevete, goodwill) → Pot avea o durată variabilă, în funcție de termenii contractuali (ex. un brevet poate avea o valabilitate de 10-20 de ani).
Investiții pe termen lung (ex: participații în alte companii) → Pot fi păstrate pe termen nedeterminat, dar în general sunt considerate investiții pe cel puțin 5-10 ani.
2. 📊 Datorii pe termen lung:
Acestea sunt obligații financiare care trebuie rambursate într-un interval mai mare de un an.
Împrumuturi bancare sau obligațiuni → Termenul este stabilit contractual și poate varia între 3 și 30 de ani, în funcție de tipul finanțării.
Leasing financiar → Durata leasingului este specificată în contract și de obicei variază între 3 și 10 ani.
Provizioane pentru pensii sau beneficii angajați → Acestea se întind de obicei pe întreaga durată a vieții unui angajat activ și chiar după pensionare.
🔹 Cum îți dai seama?
Verifică notele explicative din bilanțul companiei, deoarece acestea oferă detalii despre perioada de maturitate a fiecărui activ și datorie. De asemenea, documentele financiare precum contractele de împrumut sau leasing conțin informații despre termenele de plată.
Fiecare companie este diferită, iar regulile contabile variază în funcție de jurisdicție. Companiile din Statele Unite sau cele care utilizează standardele GAAP din SUA urmează un set de reguli, în timp ce cele din afara Statelor Unite aplică, de obicei, IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară). Dacă nu ești sigur cu privire la o anumită cifră, notele explicative ale raportului financiar îți pot oferi explicații suplimentare.
În următorul articol, vom analiza situația fluxului de numerar.
Dacă aveți întrebări despre investiții sau sugestii pentru viitoarele articole, vă încurajez să le lăsați în comentarii. Nu uitați să vă abonați pentru a fi la curent cu noile videoclipuri de pe canalul de YouTube pe care le public săptămânal. Mulțumesc pe data viitoare!
🔄 Următorul articol: Analiza fluxului de numerar! Abonează-te pentru a fi la curent! 📹
.png)
.png)
