Turbulențe și Volatilitate extremă 🔜 Piața de capital în fața unui șoc major

Principalii indici bursieri din SUA au înregistrat scăderi semnificative vineri, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea inflației și deteriorarea sentimentului consumatorilor. Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 1,7%, S&P 500 a pierdut 2,0%, iar Nasdaq Composite a coborât cu 2,7%. Zece dintre cele unsprezece sectoare din S&P 500 au închis în scădere, cele mai mari pierderi fiind înregistrate de serviciile de comunicații (-3,8%), bunurile de consum discreționar (-3,3%) și tehnologie (-2,4%). Sectorul utilităților a fost singurul care a încheiat ziua în creștere, cu un avans de 0,8%.

YTD 2025

Indicele prețurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE), indicatorul preferat de Rezerva Federală pentru măsurarea inflației, a crescut cu 0,4% în februarie, ceea ce a dus la o creștere anuală de 2,8%, comparativ cu 2,7% în ianuarie.

 

În plus, indicele sentimentului consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan a scăzut la 57,0 în martie, semnalând așteptări mai pesimiste privind finanțele personale, condițiile economice, șomajul și inflația. 

Sursă chart

Revizuirea datelor economice la zi pentru februarie 2025:

• Venitul personal în februarie: +0,8% (peste estimarea de +0,4%); valoarea anterioară a fost revizuită la +0,7% de la +0,9%.

• Cheltuielile personale în februarie: +0,4% (sub estimarea de +0,6%); valoarea anterioară a fost revizuită la -0,3% de la -0,2%.

• Indicele prețurilor PCE în februarie: +0,3% (în conformitate cu estimările); neschimbat față de luna precedentă.

• Indicele prețurilor PCE - Core în februarie: +0,4% (în conformitate cu estimările); în creștere față de +0,3% anterior.

Datele indică o creștere peste așteptări a veniturilor, cheltuieli moderate și presiuni inflaționiste persistente, în special la nivelul core PCE. Această perspectivă mixtă ar putea alimenta îngrijorări privind stagflația, determinând Rezerva Federală să adopte o abordare precaută, mai ales în contextul unor posibile ajustări de preț pe termen scurt din cauza tarifelor.

Ce înseamnă PCE și PCE Core

Indicele Prețurilor pentru Cheltuielile de Consum Personal (PCE) este un indicator economic esențial care măsoară cheltuielile efectuate de consumatorii din Statele Unite pentru achiziționarea de bunuri și servicii. Acest indice reflectă modificările în comportamentul de consum și este utilizat pentru a evalua starea generală a economiei. În plus, PCE servește ca bază pentru calcularea Indicele Prețurilor PCE, un instrument important pentru măsurarea inflației. Surse: Investopedia

​Indicele Prețurilor PCE - Core este o variantă a acestui indice care exclude prețurile la alimente și energie, deoarece acestea tind să fie mai volatile. Prin eliminarea acestor componente, indicele Core PCE oferă o imagine mai clară asupra tendințelor inflaționiste de bază, fiind astfel un instrument preferat de Rezerva Federală pentru evaluarea inflației și fundamentarea deciziilor de politică monetară. Surse: Bureau of Economic Analysis

În România, conform Institutului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) a fost de 100,88% în februarie 2025 comparativ cu ianuarie 2025, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor de 0,88%. Rata anuală a inflației, măsurată prin IPC, a fost de 5,0% în februarie 2025 față de februarie 2024. Surse: INSSE

​Este important de menționat că, deși atât PCE cât și IPC măsoară inflația, ele utilizează metodologii și coșuri de consum diferite, ceea ce poate duce la variații între ratele inflației raportate în cele două țări.

În baza datelor economice actuale și a evoluției pieței, putem concluziona că piața de capital se află într-o corecție moderată, mai degrabă decât într-un risc iminent de recesiune. Chiar dacă principalii indici bursieri, precum Dow Jones, S&P 500 și Nasdaq, au înregistrat scăderi semnificative, aceste ajustări pot reflecta mai mult volatilitate pe termen scurt decât o deteriorare structurală a economiei globale. În plus, deși veniturile personale au crescut, acest lucru nu a fost însoțit de o creștere similară a cheltuielilor de consum, ceea ce sugerează o tendință de economisire.

În ceea ce privește inflația, indicatorii precum PCE și PCE Core continuă să arate presiuni inflaționiste persistente, în special pe componentele volatile, precum alimentele și energia. Totuși, având în vedere că veniturile au crescut și că nu există o scădere drastică a consumului, nu există dovezi clare care să sugereze că o recesiune este iminentă.

Întrebarea esențială rămâne unde se duc economiile acumulate de consumatori, un aspect care ar putea fi decisiv în evaluarea perspectivei economice pe termen scurt. 

Piața pare să traverseze o corecție ușoară, iar o posibilă revenire ar putea avea loc, mai ales dacă economiile acumulate de consumatori vor fi direcționate spre consum sau investiții. Monitorizarea atentă a evoluției inflației și comportamentului consumatorilor va fi esențială pentru a evalua direcția pieței în lunile următoare.

Există un riscuri de stagflație, iar datele economice actuale sugerează că acest scenariu nu poate fi exclus. Stagflația se referă la o situație economică caracterizată de creștere economică slabă sau stagnantă, inflație ridicată și șomaj crescut. Aceasta este o combinație dificil de gestionat, deoarece politicile economice care sunt de obicei utilizate pentru a combate inflația (cum ar fi majorarea dobânzilor) pot agrava problemele economice, cum ar fi scăderea activității economice și creșterea șomajului.

Factori care sugerează riscul de stagflație:

1. Inflație persistentă: Indicatorii de inflație, precum PCE (Personal Consumption Expenditures) și PCE Core, arată presiuni inflaționiste care nu dispar rapid. Deși inflația nu este în prezent extrem de ridicată comparativ cu vârful atins în urmă cu câțiva ani, este totuși mai mare decât nivelurile țintite de autoritățile economice (de obicei în jurul valorii de 2%). Acest lucru poate determina o inflație persistentă, chiar și în perioade de creștere economică modestă.

2. Creștere economică lentă sau stagnare: În timp ce veniturile personale au crescut, cheltuielile de consum nu au crescut la același ritm, ceea ce sugerează o tendință de economisire. Aceasta poate indica o economie care nu este suficient de robustă pentru a sprijini o creștere susținută a consumului, iar consumatorii devin mai precauți în fața incertitudinii economice. Această lipsă de dinamism economic poate duce la stagnare, unde economia nu crește suficient pentru a crea locuri de muncă sau a îmbunătăți standardele de trai.

3. Scăderea sentimentului consumatorilor: Indicele sentimentului consumatorilor, care reflectă percepția publicului despre starea economiei, a scăzut semnificativ. Un sentiment negativ poate afecta consumul, ceea ce va înrăutăți și mai mult riscurile de stagnare economică.

4. Evoluțiile în sectoare cheie ale economiei: În ultimele zile, sectoarele economice, cum ar fi serviciile de comunicații, bunurile de consum discreționar și tehnologia, au suferit scăderi semnificative pe piețele bursiere, ceea ce sugerează că anumite industrii cheie se confruntă cu dificultăți, ceea ce poate reflecta o încetinire economică generalizată.

Cum poate apărea stagflația?

• Politicile monetare: Într-un context de inflație ridicată, băncile centrale (cum ar fi Rezerva Federală din SUA) pot decide să crească ratele dobânzilor pentru a controla inflația. Totuși, aceste creșteri ale dobânzilor pot duce la încetinirea economiei și chiar la scăderea consumului și investițiilor, ceea ce poate duce la o creștere a șomajului și la stagnare economică.

• Creșterea prețurilor materiilor prime: Creșterea prețurilor la energie și alte materii prime poate alimenta inflația, dar poate încetini și producția economică, având un impact negativ asupra economiilor în ansamblu.

Risc de stagflație sau nu?

În acest moment, riscul de stagflație nu este iminent, dar nu poate fi exclus. Datele economice mixte – cum ar fi creșterea veniturilor, dar și moderarea cheltuielilor de consum, împreună cu presiunea inflaționistă persistentă – sugerează că economiile ar putea experimenta o creștere lentă, dar inflația rămâne o problemă de bază.

De asemenea, politicile monetare ale Rezervelor Federale vor juca un rol important în prevenirea stagflației, iar ajustările rapide ale dobânzilor ar putea preveni o deteriorare semnificativă a economiei.

Deși nu suntem într-o stagflație deplină, datele sugerează că riscurile legate de stagflație sunt îngrijorătoare. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă presiunile inflaționiste vor fi controlate fără a afecta grav creșterea economică și locurile de muncă.

Piața de capital este influențată de o multitudine de factori economici, politici și sociali, ceea ce face dificilă anticiparea exactă a unei corecții majore similare celor din 2018 sau 2022. Totuși, există opinii și analize care oferă perspective diferite asupra evoluției pieței în 2025.​

În martie 2025, încrederea consumatorilor și așteptările privind economia au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Adesea, percepția consumatorilor se dovedește un indicator mai precis al direcției economiei decât situația lor financiară obiectivă.

În ciuda îngrijorărilor legate de economie, americanii continuă să cheltuie. Aproximativ 1 din 5 consumatori fac achiziții din teama unor viitoare creșteri de prețuri, un fenomen cunoscut sub numele de „doom spending”. Acest comportament implică cumpărături impulsive, dictate de incertitudine și anxietate economică. Pentru unii, este o formă de terapie prin retail, dar pentru alții este o strategie preventivă pentru a evita viitoarele scumpiri.

De ce sunt oamenii îngrijorați?

Frica de instabilitate economică este justificată. Oamenii tind să evite incertitudinea și volatilitatea, iar schimbările bruște la nivel macroeconomic – cum ar fi tarifele impuse de guvern și impactul acestora asupra industriei locale – sporesc anxietatea. Inflația continuă să fie o problemă, iar prețurile în creștere la produsele de bază sunt resimțite zilnic de consumatori.

Îngrijorările nu vin doar din partea publicului larg. Marile companii, Rezerva Federală și investitorii de pe Wall Street transmit semnale de incertitudine. În februarie 2025, S&P 500 a scăzut cu 10% față de maximele istorice, indicând o creștere a temerilor legate de o posibilă încetinire economică.

Cheltuieli din anxietate: paradoxul „doom spending”

Începând cu februarie 2025, pe măsură ce îngrijorările legate de tarife și impactul lor economic au crescut, mulți americani au început să cheltuie mai mult. Se pune întrebarea: de ce, în perioade de incertitudine economică, unii oameni aleg să-și mărească cheltuielile?

Pentru unii, acest comportament este o metodă de a se proteja de viitoarele creșteri de prețuri. Dacă se așteaptă ca prețurile să urce în viitorul apropiat, preferă să cumpere acum, economisind astfel bani pe termen lung.

În plus, economiștii avertizează că tarifele impuse de administrația Trump asupra importurilor din Canada, China și Mexic vor duce la scumpirea unei game largi de bunuri de consum, ceea ce justifică temerile consumatorilor.

Pentru alții, acest comportament nu este pur rațional. În fața sentimentului de lipsă de control asupra economiei, oamenii recurg la cumpărături pentru a recâștiga o formă de stabilitate psihologică, chiar dacă aceasta este temporară.

Cercul vicios al incertitudinii economice

În februarie 2025, cheltuielile de consum au fost mai mici decât se anticipase, conform celor mai recente date privind vânzările cu amănuntul, însă per ansamblu, acestea au continuat să crească într-un ritm stabil. Această tendință persistă în ciuda temerilor legate de încetinirea economică și de inflație.

La începutul anului 2025, economia părea stabilă, dar datele recente sunt contradictorii. Fluctuațiile politicilor comerciale și lipsa unui plan clar de viitor alimentează incertitudinea.

În acest moment, cheltuielile de consum sunt principalul motor al economiei americane. Chiar și Rezerva Federală adoptă o strategie de așteptare, evitând să modifice ratele dobânzilor la ședința din martie 2025, din cauza lipsei unor semnale economice clare.

Unii experți avertizează că acest comportament de cheltuire preventivă, combinat cu incertitudinea tarifară, ar putea accelera o posibilă recesiune.

Atunci când oamenii cred că prețurile vor crește, își intensifică cheltuielile în prezent. Această cerere suplimentară depășește oferta, ceea ce duce la o spirală a inflației. Însă, dacă acest consum încetinește brusc, economia poate intra într-o fază de contracție.

Strategii inteligente pentru vremuri incerte

Deși aceste cheltuieli susțin temporar economia, ele pot avea efecte negative pe termen lung. Cel mai mare risc al „doom spending” este supraîndatorarea.

Mulți americani folosesc cardurile de credit pentru a finanța aceste achiziții, ceea ce îi expune la dobânzi ridicate. În prezent, datoria totală pe cardurile de credit a depășit 1,2 trilioane de dolari, iar 34% dintre consumatori și-au mărit nivelul datoriilor în acest an.

Pentru a naviga prin incertitudinea economică, experții recomandă câțiva pași esențiali:
✅ Reducerea cheltuielilor inutile, inclusiv a abonamentelor nefolositoare.
✅ Crearea unui fond de urgență, pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.
✅ Evitarea achizițiilor impulsive, care nu sunt strict necesare.

Deși majoritatea americanilor sunt într-o poziție financiară relativ stabilă datorită ocupării forței de muncă și a creșterii salariilor, această situație se poate schimba rapid. Dacă oamenii continuă să își consume economiile și să acumuleze datorii, vulnerabilitatea lor în fața unei recesiuni va crește considerabil.

Media are urmatoarele titluri:

- În mod natural, ar trebui să urmeze o criză economică în România sau o recesiune începând cu trimestrul I al anului 2025. Aceasta ar putea fi rezultatul unor cheltuieli pre-electorale excesive și al necesității implementării unor măsuri de corecție post-alegeri.

- Pe de altă parte, participanții la Profit Financial.forum au transmis că nu anticipează o criză majoră în 2025 în România, cu excepția apariției unui eveniment neprevăzut, denumit "lebădă neagră" .​Profit.ro

- Este important de menționat că, în cazul unei corecții majore a piețelor bursiere globale, fondurile de pensii ar putea înregistra pierderi semnificative, afectând economiile pensionarilor .​crifst.ro

- Deși există diverse opinii și analize privind posibilitatea unei corecții majore a pieței de capital în 2025, incertitudinea rămâne ridicată. Investitorii ar trebui să fie precauți și să monitorizeze atent evoluțiile economice și geopolitice pentru a-și proteja portofoliile.​

- Piața de capital din Statele Unite se confruntă cu o serie de provocări care ar putea conduce la o corecție semnificativă, similară celor din 2018 și 2022. Factori precum incertitudinea economică, politicile comerciale și fluctuațiile în încrederea consumatorilor contribuie la această perspectivă.​

- Un sondaj realizat de Deutsche Bank indică o probabilitate de aproximativ 43% ca SUA să intre în recesiune în următoarele 12 luni. Această estimare reflectă preocupările crescânde legate de direcția economiei americane. CursDeGuvernare.ro

​- David Roche, investitorul care a anticipat criza din 2008, prevede scăderi semnificative pe piața americană în 2025, atribuite reducerii întârziate a dobânzilor, încetinirii economiei și unei posibile bule în sectorul inteligenței artificiale. BusinessMagazin

​

- De asemenea, Morgan Stanley estimează că noile tarife impuse asupra Chinei, Mexicului și Canadei ar putea reduce creșterea economică a SUA cu 0,7-1,1 puncte procentuale în următoarele trimestre, sporind riscul unei recesiuni. Digi24 - Stiri - Informația la putere!

​

Investiții în acțiuni de calitate superioară

În lumea investițiilor, strategiile bine gândite și disciplina sunt esențiale pentru obținerea unor rezultate extraordinare. Un exemplu remarcabil în acest sens este investitorul Dev Kantesaria, care a reușit să-și transforme portofoliul într-o adevărată operă de artă financiară, demonstrând că investițiile în acțiuni de calitate superioară pot asigura succesul pe termen lung.

Dev Kantesaria 

Creșterea Portofoliului în Ultimii 15 Ani

În ultimii 15 ani, Dev Kantesaria și-a extins semnificativ portofoliul, atrăgând atenția industriei de gestionare a activelor datorită performanțelor sale excepționale, care au depășit constant piața. Strategia sa se axează pe investiții concentrate în companii cu putere monopolistică, caracterizate prin poziții de piață dominante și avantaje competitive solide. Această abordare nu doar că a generat randamente remarcabile, dar a devenit și o sursă de inspirație pentru investitorii care caută metode eficiente de maximizare a profitului.

Investiții Concentrate în Companii de Calitate

Strategia lui Dev Kantesaria se bazează pe selectarea unor companii de înaltă calitate, caracterizate prin marje ridicate, randamente semnificative pe activele tangibile și cerințe reduse de capital sau cheltuieli minime pe marketing. Investițiile sale se concentrează adesea pe monopoluri și duopoluri, care generează profit prin taxarea tranzacțiilor realizate de alte afaceri. Această abordare îi permite să identifice oportunități de creștere organică, susținute de un efect de levier operațional puternic și o scalabilitate excepțională.

Portofoliul Valley Forge Capital Management

Exemplul FICO și Disciplina în Investiții

Unul dintre cele mai ilustrative exemple din portofoliul său este FICO. Deși acțiunea FICO se tranzacționează la o evaluare foarte ridicată, Dev Kantesaria a ales să o păstreze, demonstrând o disciplină rar întâlnită pe piața investițională. FICO reprezintă în prezent o poziție de 34% din portofoliul său, ceea ce confirmă încrederea sa în potențialul de creștere pe termen lung, chiar și în fața fluctuațiilor pieței. Prin ajustări minore ale pozițiilor, el reușește să „hrănească” câștigătorii, adăugând capital în momentele de scădere, fără a-și reduce expunerea pe termen lung.

Diversificarea și Strategia pe Termen Lung

În ciuda concentrării investiționale, Dev Kantesaria nu se teme să își diversifice portofoliul. Pe lângă FICO, el a adăugat poziții semnificative în companii precum S&P Global și Moody’s, care, deși sunt adesea considerate supraevaluate, se aliniază perfect cu filosofia sa de investiții prin faptul că aduc stabilitate și creștere portofoliului. Această strategie de diversificare atentă permite nu doar captarea unor oportunități de creștere, ci și gestionarea eficientă a riscurilor pieței.

Lecții Învățate din Dezacorduri și Adaptabilitate

Nimeni nu este infailibil, nici măcar investitorii de top. Dev Kantesaria a avut și momente de dezacord, cum ar fi decizia de a vinde acțiunile Amazon. În timp ce unii ar fi susținut o strategie de extindere a poziției, el a ales să reducă expunerea, iar rezultatele au fost mixte. Totuși, aceste experiențe i-au permis să-și ajusteze abordarea, subliniind importanța adaptabilității și a analizei independente. Lecțiile învățate din astfel de decizii îi servesc ca fundament pentru investițiile viitoare, demonstrând că și super-investitorii pot greși, dar ceea ce îi definește este capacitatea de a evolua și de a se adapta.

Portofoliul de Credit și Transformarea Digitală

Un alt segment interesant din portofoliul lui Dev Kantesaria este cel al companiilor din sistemul de credit, cum ar fi Equifax și MSCI. Aceste companii nu doar că activează în domeniul colectării și analizării datelor, ci sunt implicate și în transformarea digitală a industriei prin migrarea de la soluții on-premise la medii native în cloud.

on-premise vs cloud

 De exemplu, Equifax nu se rezumă doar la ratingul de credit, ci a reușit să-și diversifice activitatea prin segmentul Workforce Solutions, demonstrând o creștere semnificativă a înregistrărilor și stabilind noi parteneriate strategice. Această adaptare la noile tehnologii consolidează poziția companiilor din portofoliul său și le pregătește pentru viitor.

Concluzie: Investițiile în Acțiuni de Calitate Superioară ca Exemplu de Succes

Dev Kantesaria este un exemplu elocvent de cum investițiile în acțiuni de calitate superioară pot aduce rezultate extraordinare. Prin combinarea unei analize riguroase a companiilor de top cu o disciplină strictă de investiții, el reușește să-și crească portofoliul și să inspire atât investitorii instituționali, cât și pe cei individuali. Lecțiile extrase din deciziile sale – de la menținerea pozițiilor câștigătoare, până la adaptarea în fața incertitudinilor pieței – demonstrează că succesul în investiții se bazează pe o strategie clară și pe o înțelegere profundă a mecanismelor pieței.

Acest exemplu arată că, în ciuda fluctuațiilor și incertitudinilor, o abordare disciplinată și bine informată poate transforma provocările pieței în oportunități de succes pe termen lung. Dev Kantesaria rămâne, fără îndoială, o sursă de inspirație pentru toți investitorii care aspiră la performanță și sustenabilitate financiară.

Personal, investesc în companii incredibil de puternice, cu caracter monopolistic. Observ că aceste companii, în majoritatea cazurilor, împărtășesc câteva trăsături comune: fie că vorbim despre monopoluri, duopoluri sau entități care funcționează ca puncte de taxare – adică obțin profit din tranzacțiile și comerțul altor afaceri. Prefer companiile care au marje foarte ridicate și care oferă randamente semnificative pe activele tangibile. Consider că astfel de companii nu necesită cheltuieli masive de capital sau bugete extinse de marketing pentru a crește. Ele se dezvoltă organic, beneficiază de un efect de levier operațional impresionant și sunt extrem de scalabile.

În ultima perioadă, am adăugat la portofoliul meu acțiuni de la Amazon, Google, SPGI și Meta. Aceste companii sunt exemple clare de entități dominante în piețele lor respective, iar performanțele lor recente reflectă atât adaptabilitatea, cât și capacitatea de a menține poziții de lider în industriile lor.

De exemplu, Amazon își extinde constant gama de servicii, cu planuri de a extinde evenimentul Prime Day la patru zile în 2025, oferind mai multe oportunități de vânzare pentru furnizorii terți, ceea ce poate contribui semnificativ la creșterea veniturilor. Google, de asemenea, continuă să domine piața de publicitate online, în ciuda unor provocări legate de reglementările antimonopol. SPGI (S&P Global) rămâne un lider în furnizarea de informații financiare și analize, în timp ce Meta, prin rețelele sale de socializare, își diversifică sursele de venit, punând un accent din ce în ce mai mare pe tehnologiile emergente, cum ar fi metaversul.

Toate aceste companii sunt nu doar lideri de piață, ci și exemple de inovație continuă, având un impact semnificativ asupra modului în care funcționează economiile globale. Prin urmare, consider că investițiile în astfel de entități care beneficiază de efecte de scalabilitate și dominație pe termen lung sunt oportunități excelente pentru portofoliul meu.