Piața de capital ✔ Actualizare luna Octombrie 2024❗

De ce acțiunile din sectorul financiar funcționează?

Sectorul financiar, cu băncile și asigurătorii la timonă, a fost întotdeauna un pilon central al piețelor de valori și al economiilor globale. În ciuda fluctuațiilor și provocărilor din ultimul deceniu, cum ar fi ratele dobânzilor aproape de zero și repercusiunile crizei financiare globale din 2008, aceste instituții au demonstrat reziliență și capacitatea de adaptare.

 Într-o lume unde tehnologia avansează rapid și companiile emergente captează atenția investitorilor, sectorul financiar rămâne esențial pentru susținerea creșterii economice și pentru facilitarea tranzacțiilor la nivel global. Cu toate acestea, specificul și complexitatea acestui sector îl fac unic în comparație cu alte domenii, necesitând o înțelegere aprofundată pentru a naviga eficient prin dinamica sa. Pe măsură ce ciclurile economice evoluează și se schimbă, sectorul financiar ar putea să-și recâștige strălucirea de altădată, oferind oportunități valoroase pentru investitori și pentru economie în ansamblu.

Financial Sector Industries (US) 

 Bank

Băncile sunt în centrul sistemului financiar și al sectorului financiar. Acestea oferă finanțarea care le permite consumatorilor să cumpere case și vehicule, iar pentru majoritatea întreprinderilor sunt sursa principală de finanțare.

Activitatea de bază a unei bănci este să acorde împrumuturi și să păstreze depozite. Banca face bani percepând o dobândă mai mare la banii pe care îi împrumută decât plătește pentru depozite.

✨ Din punctul de vedere al unei bănci, un împrumut acordat unui debitor este un activ, în timp ce depozitele deținute în numele unui client sunt o datorie.

Când vine vorba de afaceri de împrumut, valorile standard, cum ar fi venitul și venitul net, nu spun întreaga poveste. 

Cele mai importante valori și rate pentru o bancă:

Marja netă de dobândă:

NIM este diferența dintre rata medie ponderată a dobânzii pe care o primește și o plătește o bancă. Aceasta determină venitul net din dobânzi al unei bănci, care este venitul său „bancar” principal.

Raportul dintre active și capitaluri proprii:

Acest raport ne arată cât de mare este bilantul de împrumuturi a unei bănci în comparație cu valoarea capitalului propriu (adică activele minus pasivele). Cu cât raportul este mai mare, cu atât banca își asumă mai mult risc.

Raport de eficiență:

Raportul de eficiență al unei bănci reflectă cheltuielile sale de exploatare ca procent din venit, care include venitul net din dobânzi și alte venituri. Acest lucru ne spune cât costă administrarea băncii în comparație cu veniturile pe care le câștigă și este o modalitate bună de a compara eficiența băncilor concurente.

Raportul împrumuturi la depozite:

Acest LDR reflectă lichiditatea unei bănci prin compararea împrumuturilor cu depozitele. Indică cât de ușor poate acoperi o bancă pierderile sau retragerile din împrumuturi.

Credite neperformante:

NPL-urile reprezintă procentul din împrumuturile unei bănci care sunt delincvente sau au fost anulate. Acest număr reflectă calitatea creditului împrumuturilor unei bănci.

Indemnizație pentru credite neperformante:

Băncile alocă capital pentru a acoperi împrumuturile pe care se așteaptă să le anuleze. Acest număr trebuie să crească atunci când condițiile economice se înrăutățesc.

Preț până la valoarea contabilă tangibilă (Price to Tangible Book Value):

Valoarea contabilă corporală sau price to tangible book value a unei bănci este valoarea capitalului propriu, minus activele necorporale precum fondul comercial și mărcile comerciale. Acesta este un raport de evaluare comun pentru bănci și compară prețul acțiunilor cu valoarea capitalului propriu pe acțiune.

ROE și ROA:

Ratele de rentabilitate, cum ar fi randamentul capitalului propriu și rentabilitatea activelor, sunt o modalitate utilă de a vedea cât de eficient își folosește o bancă resursele și de a o compara cu alte bănci.

Pentru băncile mari, puteți găsi unele dintre rapoartele cheie și punctele de date din raportul companiei la secțiunea 4 (financial health).

Key Metrics for NatWest Group (stanga) and Lloyds Banking Group (dreapta)

💡 Perspectiva: există o mare diferență între veniturile recurente și cele nerecurente

Băncile și alte companii din sectorul financiar generează venituri în diferite moduri.

Unele dintre acestea sunt ca veniturile din anuitate care se scurg an de an. Vor exista fluctuații pe măsură ce o afacere câștigă sau pierde clienți, dar veniturile recurente sunt previzibile în mod rezonabil. 

Exemple de venituri recurente includ:

• Plăți de dobândă și principal la credite ipotecare, împrumuturi auto și conturi de card de credit.
• Taxe de administrare a fondului.
• Abonamente pentru date și cercetare.

Alte surse de venit sunt mai puțin fiabile, dar pot contribui semnificativ la rezultatul final. 

Exemplele includ:

• Câștiguri (sau pierderi) la prețul pieței la valori mobiliare.
• Profiturile generate din vânzarea unei participații la o companie privată.
• Taxe de subscriere pentru IPO, fuziuni și achiziții.
• Profiturile comerciale.

Unele surse de venit, cum ar fi comisioanele de tranzacționare, se află undeva între cele două.

Când evaluăm o investiție potențială, unul dintre primele lucruri de făcut este să determinați cât de mult din venitul și venitul net al unei companii sunt recurente. Acest lucru este valabil pentru toate companiile, dar în special pentru companiile financiare.

✨ Uneori, o acțiune poate părea „ieftină” în comparație cu câștigurile recente - dar aceste câștiguri pot fi umflate de venituri nerecurente. Secțiunea 3.2 a raportului companiei (Past Performance) va face această verificare pentru dvs.

 Investment Banks

Majoritatea celor mai mari și cunoscute bănci au divizii de investiții bancare. Băncile de investiții obțin venituri în mai multe moduri:

Venituri din comisioane pentru consultanță și subscriere IPO, emisiuni de obligațiuni corporative, fuziuni și achiziții.

Profiturile generate din vânzările și tranzacționarea valorilor mobiliare.

Comision pentru tranzacții executate în numele instituțiilor.

Investment banking poate fi foarte profitabil, dar depinde și de condițiile pieței. Profiturile pot fi sporadice, iar birourile de tranzacționare pot suferi ocazional pierderi mari.

 Capital Markets

Unele dintre cele mai performante companii financiare din ultimii 20 de ani au fost cele care facilitează activitatea pe piața financiară în diverse moduri. Acest lucru nu ar trebui să fie cu adevărat surprinzător, deoarece valoarea activelor financiare și volumele de tranzacționare au crescut exponențial.

Value of Global Stock Trading 1975 to 2022 (in $USD trillions)

 

 Asset Management

Industria de gestionare a activelor include companii care gestionează active în numele fondurilor de pensii, altor instituții, persoane fizice și în numele propriilor acționari. Aceștia administrează ETF-uri, fonduri mutuale, fonduri de capital privat și fonduri de capital de risc.

Prima distincție de făcut este între administratorii de active care câștigă comisioane gestionând bani în numele clienților și cei care investesc fondurile acționarilor în mod direct.

• BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, câștigă venituri din comisioane gestionând ETF-uri și alte fonduri pentru clienți. Aceasta înseamnă că nu își pune propriul capital în pericol.
• KKR este una dintre cele mai mari companii de private equity și imobiliare din lume. KKR gestionează fonduri pentru clienți, dar investește și direct în alte companii și în imobiliare.

Administratorii de active care investesc în numele clienților câștigă de obicei o taxă care reprezintă un procent din activele gestionate (AUM). Taxele lor cresc atunci când atrag noi fonduri și când valoarea acestor fonduri crește pe măsură ce prețurile acțiunilor cresc.

 Brokers

Platformele de tranzacționare online au făcut investițiile accesibile pentru milioane de oameni din întreaga lume. Tehnologia a însemnat, de asemenea, că agenții de bursă pot deservi mai mulți clienți fără a crește numărul de angajați. În mod paradoxal, în timp ce comisioanele de tranzacționare au scăzut, creșterea volumelor a dus la creșterea veniturilor.

Majoritatea brokerilor oferă inclusiv servicii de gestionare a activelor și există un motiv întemeiat pentru acest lucru. Activitatea de tranzacționare este strâns corelată cu direcția pieței de valori, ceea ce înseamnă că comisioanele de tranzacționare scad în timpul piețelor ursilor (bear markets).

Gestionarea activelor generează comisioane de administrare continue, care sunt mai puțin sensibile la activitatea de pe piață. Aceasta înseamnă că brokerii cu o afacere mare de gestionare a averii precum Charles Schwab au fluxuri de venituri mai previzibile decât cei precum Robinhood, care se bazează mai mult pe comisioanele de tranzacționare.

 Financial Exchanges and Data Providers ( Schimburi financiare și furnizori de date)

Bursele au devenit unele dintre cele mai de succes companii de pe piața de valori. De exemplu, London Stock Exchange Group este acum a 11-a cea mai valoroasă companie listată la ea însăși... sper că are sens.

Alte burse includ Hong Kong Exchanges and Clearing, Deutsche Borse și Nasdaq.

Bursele beneficiază de numărul de companii care devin cotate la bursă și de volumul de tranzacționare în creștere. Barierele la intrare sunt, de asemenea, foarte mari, ceea ce ajută bursele să-și protejeze marjele.

Companiile care colectează, gestionează și difuzează date de pe piața financiară au, de asemenea, avantaje competitive foarte distincte. Indicii de referință pe care îi folosim cu toții pentru a urmări piața sunt deținute de o mână de companii precum MSCI și S&P Global. Aceste companii, împreună cu Moody’s și Fitch Ratings oferă, de asemenea, evaluări de cercetare și de credit.

Veniturile generate de furnizarea de date, indici de referință și rating-uri sunt mai fiabile decât majoritatea celorlalte companii din industria piețelor de capital - dar în cele din urmă sunt încă corelate cu creșterea activității investiționale.